1. Candidatura Laurei Codruţa Kovesi - graţie „eforturilor“ liderului PSD (şi ale guvernului pe care îl conduce), Laura Kovesi nu doar că n-a fost scoasă din competiţia pentru funcţia de procuror-sef al Parchetului European, dar a obţinut o susţinere europeană şi mai largă faţă de cea avută iniţial. Guvernul României ar trebui să analizeze mult mai atent cum abordează candidaturile propriilor cetăţeni la funcţii internaţionale importante. Situaţia din prezent nu este deloc onoranta.

2. Madrid - eşecul înregistrat în relaţia cu socialiştii europeni, despre care (iar) a auzit toată Europa. Deşi a sperat să închidă gura liderilor socialişti cu voturile PSD în Parlamentul European, nu a reuşit. A fost criticat în plenul Congresului, iar declaraţiile publice ale lui Frans Timmermans au fost fără echivoc: PSD, condus azi de Dragnea, nu poate continua pe acest drum.

3. Primăria Capitalei - eşec în încercarea de a-l înlocui din funcţie pe viceprimarul Bădulescu, un apropiat al Gabrielei Firea. Acest moment arată că Dragnea nu mai poate controla, în stilul său autoritar şi uneori fără discernământ, aleşii locali PSD.

4. Autoritatea Electorală Permanentă - nominalizarea făcută pentru funcţia de preşedinte, retrasă imediat după anunţarea publică a candidatului PSD, este un alt exemplu de incoerenţă politică.

5. Guvern - eşec în confruntarea cu Klaus Iohannis pe tema numirii miniştrilor la cele două ministere esenţiale pentru relaţia cu liderii locali. După o confruntare „rece“ de peste două luni, Liviu Dragnea îşi recunoaşte înfrângerea şi numeşte noi candidaţi. Efectul este ostilizarea unor lideri importanţi ai PSD, care se consideră trădaţi de Dragnea.

6. Bani pentru partide - deşi a vrut să aloce de peste 20 de ori mai mulţi bani pentru PSD în noul buget, mai exact 219 milioane de lei, până la urmă, a dat înapoi, iar sumele iniţiale au fost diminuate. Acum, cu bugetul contestat la CCR, chiar şi acele măriri sunt puse sub semnul întrebării.

7. Alocaţiile pentru copii - după ce a vrut să blocheze propunerea liberalilor, lucru pe care nu l-a reuşit, a încercat să iasă bine dintr-o înfrângere sugerând că PSD este partidul care a iniţiat măsură. O altă greşeală de abordare, de fapt, o minciună taxată imediat în spaţiul public.

8. Ordonanţa 114 - eşec, pentru că acum Guvernul anunţă că dă înapoi, acceptând modificarea prin altă ordonanţa. „Beneficiile“ pentru PSD înseamnă ostilizarea mediului de afaceri şi a clasei de mijloc.

9. Ordonanţa 7 - şi aceasta este un eşec, pentru că au reactivat protestele publice anti-PSD (cu zeci de mii de oameni mobilizaţi în mai multe oraşe), dar şi pentru că Guvernul a anunţat deja că vrea să o „repare“ prin noi modificări.

10. Nu în ultimul rând, foarte important pentru liderii PSD din ţară - eşecul din sondajele de opinie. La început de an, mai multe case de sondare a opiniei publice au anunţat rezultatele cercetărilor lor. Potrivit acestora, PSD este pe palierul 20-30% şi nu peste 40%, aşa cum se întâmplă acum 2-3 ani. Un PSD care va obţine un astfel de scor la alegerile europene - şi nu este exclus să fie chiar partidul clasat pe locul doi, după PNL - cumulat cu imaginea unui vot covârşitor anti-PSD (care azi depăşeşte deja 70%), arată că direcţia PSD-ului condus de Liviu Dragnea este una greşită.

În acest context, poate că ceilalţi lideri PSD, cei care încă nu au fost daţi afară din partid de Liviu Dragnea, înţeleg să se disocieze, cât încă se mai poate, de cel mai neperformant preşedinte PSD din întreaga istorie a partidului.

Continuarea pe ziare.com