Prima reacţie a lui Iohannis după modificare legilor Justiţiei: România nu poate fi pusă la dispoziţia celor care vor să instaureze controlul asupra justiţiei
0
Preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur PSD după ce Guvernul României a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care sunt modificate legile Justiţiei.
„PSD a acţionat astăzi din nou împotriva Justiţiei şi a statului de drept, împotriva României şi a cetăţenilor. Guvernul PSD vrea să creeze prin ordonanţe de urgenţă un statut special pentru cei care au probleme în justiţie. Şi românii, şi liderii europeni ştiu că nu există nicio altă justificare pentru obsesia de a slăbi până la ineficienţă justiţia din România, în afară de interesele personale. România nu poate fi pusă la dispoziţia celor care vor să instaureze controlul politic asupra justiţiei“, a scris Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.
La doar trei luni de la ultimele ajustări aduse Legilor Justiţie, Guvernul a venit cu noi modificări făcute printr-o neaşteptată Ordonanţă de Urgenţă. Proiectul de OUG nu s-a aflat pe ordinea de zi a guvernului. Deşi nu a avut avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Toader a susţinut în faţa jurnaliştilor, după şedinţa executivului, că modificările s-au făcut la cererea CSM. Consiliul neagă însă.
Modificările care schimbă tot
În momentul în care va intra Ordonanţa în vigoare (în 45 de zile), şefii parchetelor nu vor mai putea fi delegaţi, forţându-se astfel numirea unui nou şef DNA care acum este condus de un interimar. Şi mai mult, funcţia va putea fi ocupată şi de un judecător.
De asemenea, odată cu publicarea ordonanţei, Secţia specială pentru investigarea magistraţilor va ieşi de sub autoritatea procurorului general. În acelaşi timp au fost eliminate unele condiţii restrictive ce au incomodat judecătorii apropiaţi liderului PSD în a promova mai repede în carieră.
DNA, fără şef interimar
Una dintre cele mai importante modificări vizează numirea procurorului-şef al DNA, funcţie în care ministrul Tudorel Toader încearcă s-o numească pe Adina Florea încă din octombrie 2018. Astfel, potrivit OUG adoptate ieri, la articolul 57 din Legea 303/2004 se introduce un nou alineat (7’), ce prevede că „procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.
În expunerea de motive, ministrul Justiţiei susţine că rolul acestei modificări este evitarea situaţiilor de provizorat, „lipsa unor conduceri stabile a acestor instituţii generând probleme în ceea ce priveşte asigurarea unui management de calitate”.
Practic, prin acest amendament, preşedintele Iohannis este obligat să emită decretul de numire al procurorului-şef DNA, la propunerea ministrului Justiţiei, altfel instituţia rămâne fără un conducător, fără de care nu poate funcţiona.
Spre exemplu, încă de la revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi din data de 9 iulie, conducerea DNA a fost asigurată prin delegare, iniţial de către Anca Jurma şi, în prezent, de către prim-adjunctul Călin Nistor. În prezent, preşedintele Iohannis trebuie să decidă dacă acceptă numirea Adinei Florea la conducerea DNA, propusă de ministrul Tudorel Toader pentru a treia oară consecutiv pentru această funcţie. Practic, dacă ordonanţa va fi publicată în Monitorul Oficial miercuri, preşedintele Iohannis ar fi obligat să numească un nou şef la DNA până pe 6 aprilie, altfel DNA îşi încetează activitatea.
Judecători şefi peste procurori
O altă modificare, referitoare numirea şefilor de parchete, priveşte avizul CSM, care în aceste cazuri nu va mai fi dat de Secţia pentru procurori cum este în prezent, ci de plenul CSM (o modificare care nu se aplică şi judecătorilor). Ministrul Justiţiei a explicat această modificare prin faptul că noua Ordonaţă va permite şi judecătorilor să ocupe funcţii de conducere în Ministerul Public. Cum avizul Secţiei pentru procurori era doar consultativ, această modificare, cel mult, îl va scuti pe ministrul Tudorel Toader de neplăcerea unor avize negative, precum a fost cel dat în cazul Adinei Florea.
Reamintim că procurorii au dat aviz negativ pe motiv că Florea „prezintă o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi sinteză reduse, sincope privind onestitatea şi imparţialitatea, superficialitate”.
Secţia pentru investigarea magistraţilor, stat în stat
O altă modificare importantă vizează scoaterea Secţiei speciale de investigare a magistraţilor de sub autoritatea procurorului general al României, conducătorul Ministerului Public. Mai exact, un nou alineat la art. 88 arată că „ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la procurorul ierarhic superior în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.
În prezent, procurorul general are dreptul, în calitate de superior ierarhic, să infirme actele de urmărire penală emise de procurorii Secţiei speciale. Legea privind organizarea judiciară, modificată chiar de PSD vara trecută, statuează că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.
În plus, o decizie a Curţii Constituţionale precizează clar că Secţia Specială este o structură din cadrul parchetului general, şeful acesteia fiind subordoantul direct al Procurorului General. „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), astfel că procurorul-şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ”, se arată în motivarea CCR. Modificarea adusă ieri ar veni astfel în contradicţie chiar cu o decizie a CCR.
Se încarcă comentariile...
