Prima gogoaşă vândută de primarul Firea: transport gratuit pentru toată lumea. Cum au eşuat tentativele asemănătoare în restul lumii

Gabriela Firea, într-unul din autobuzele din Bucureşti FOTO Facebook

Proaspăt aleasă primar general al Capitalei, Gabriela Firea a anunţat că transportul public de suprafaţă va fi gratuit pentru toţi bucureştenii. Măsura ar avea un impact devastator pentru RATB, ale cărei datorii se vor adânci şi mai mult, iar orice plan de redresare a RATB va fi compromis, susţin specialiştii. În Roma experimentul a eşuat din cauza lipsei banilor, dar continuă în capitala Estoniei, Tallin.

La doar două zile de la alegeri, Gabriela Firea, aleasă în funcţia de primar al Capitalei, promite că toţi bucureştenii vor beneficia de transport public gratuit, măsură gândită pentru a decongestiona traficul infernal din Bucureşti.  „Unul dintre primele proiecte pe care le voi depune se referă la restructurarea, redresarea RATB. Exista un plan economic care poate fi aplicat, prin care transportul public sa fie gratuit. Vrem să incurajăm calatoriile cu transportul public, ca să lăsăm maşina acasă şi să nu mai fie traficul atât de sufocant. Am vorbit cu specialişti şi am făcut un calcul de oportunitate şi am decis că se poate face. E vorba doar despre RATB, nu şi metroul, pentru că acesta aparţine de Ministerul Transporturilor. E un plan economic ce poate fi aplicat“, a spus Gabriela Firea.

Planul de „redresare“ a RATB, anunţat de Gabriela Firea, înseamnă, de fapt, aducerea RATB şi mai aproape de faliment. În acest moment, RATB are mari probleme financiare, având chiar conturile blocate de ANAF din cauza neplăţii datoriilor uriaşe pe care le are la buget. Veniturile RATB se constituie din vânzarea titlurilor de călătorie (bilete şi abonamente) şi din subvenţia acordată de Primăria Capitalei, în subordinea căreia funcţionează RATB. Potrivit raportului de activitate pe anul 2015, veniturile obţinute din vânzarea biletelor de călătorie s-au ridicat la 177,76 milioane de lei, în timp ce subvenţia de la Primăria a fost de 515 milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât ceea ce produce, de una singură, Regia. Cum RATB are venituri prea mici din vânzarea de bilete, datoria către Fisc va fi achitată din subvenţia de 515 milioane de lei primită de la Primărie.

La prima rectificare bugetară, din al doilea semestru al acestui an, tot Primăria îi va acorda Regiei de transport cele 126 de milioane de lei datorate acum către Fisc. Cu alte cuvinte, alocările din bugetul local pentru RATB se vor ridica în 2016 la 641 de milioane de lei, mult peste cele de anul trecut, deşi, planul Consiliului General al Muncipiului Bucureşti (CGMB)  era ca regia să primească mai puţini bani anul acesta de la Primărie.

„Datoriile se vor adânci“

Prin măsura anunţată de Firea, subvenţia Primăriei va trebui să cuprindă şi veniturile obţinute din vânzarea biletelor.  „Presupune că datoriile se vor adânci. Primăria Generală promite nişte bani de care nu suntem siguri că îi are pentru că Primăria are un buget substanţial, dar el este grevat puternic de cele două subvenţii: la căldură (pentru RADET) şi la transport în comun (pentru RATB). În afară de acestea două, rămân foarte puţini bani în bugetul Primăriei Capitalei, comparativ cu nevoile. Dacă se grevează şi mai mult acum, se măreşte automat şi subvenţia pe care Primăria o acordă RATB“, arată Sorin Ioniţă, specialist în politici publice, pentru „Adevărul“.

Şi încă Primăria Generală nu a preluat Metrorex, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, obiectiv asumat de Firea, de asemenea. „Dacă treci metroul la Capitală îi preiei şi subvenţiile. Cum intră toate astea în bugetul Capitalei?  Bugetul este grevat şi de nişte datorii. Proiectele de investiţii care s-au făcut până acum s-au făcut şi pe credite, care trebuie plătite. Este un populism feroce pentru că nu s-a făcut o dezbatere publică despre cum arată tot bugetul, dar este uşor să promiţi“, mai spune Sorin Ioniţă.

Măsura promisă de Gabriela Firea nu este altceva decât o încercare de a câştiga capital politic. „Atrage şi categoriile nevoiaşe şi o grămadă din ecologişti. Firea îl va prezenta ca un exemplu de politică ecologică şi de încurajatre a transportului în comun. Este o măsură incoerentă, populistă, care vizează electoratul lui Nicuşor Dan. Însă nu va fi prezentată ca o măsură populistă, ci ca una progresistă“, a conchis Ioniţă.

„Va avea un efect negativ pe termen lung“

Pentru a  a mai scăpa de datorii, RATB a cerut de mai multe ori Primăriei Generale să majoreze tariful de 1,3 lei, însă propunerea nu a fost votată. Preţul unui bilet de călătorie este unul dintre cele mai mici din ţară, unde media este de aproximativ doi lei. Preţul la biletele RATB a rămas neschimbat din 2008.  Costul real al unui bilet de călătorie este de trei ori mai mare, însă diferenţa de la 1,3 lei, atât cât costă un bilet, până la cinci lei, este suportată de la bugetul Primăriei Capitalei.

„Costul actual de 1,3 lei pentru o călătorie şi de 50 de lei pe lună pentru toate liniile este cu totul suportabil pentru populaţie. O gratuitate, odată introdusă, va avea un efect negativ pe termen lung dând impresia falsă populaţiei că RATB este stabilă financiar. Acestă logică populistă, odată instaurată, va fi foarte dificil de schimbat. Va fi greu pentru viitorii primari să reintroducă tarife pentru transportul în comun“, arată şi Ciprian Ciucu, ales consilier general din partea PNL.

Totodată, RATB a cerut chiar eliminarea gratuităţii pe RATB în cazul bătrânilor şi al elevilor. Aceste gratuităţi au contribuit la datoria istorică de 126 de milioane de lei acordată de RATB către Fisc din neplata taxei pe valoare adăugată.

„RATB, ineligibil pentru fonduri europene“

Proiectul Gabrielei Firea compromite şi orice plan de a transforma Regia în societate comercială, ceea ce va limita şi pe viitor accesul RATB la fonduri europene. „Primăria trebuia să o încorporeze. Să o facă societate comercială publică şi să-i facă un contract de prestări servicii cu Primăria, ca să putem cuantifica prestaţia: număr de călători, investiţii vs. subvenţie. Subvenţia nu trebuie să se dea la gramadă, într-un sac fără fund, ci ca o contraprestaţie a unor servicii. Nefăcând acest contract, RATB a rămas ineligibil pentru fonduri europene, ceea ce alte municipii au făcut. De exemplu, Clujul şi-a încorporat Regia“, a mai precizat Sorin Ioniţă.

Roma, experiment în anii '70

De-a lungul timpului mai multe metropole din întreaga lume au încercat să ofere transport public gratuit, în special pentru a reduce traficul auto, şi au eşuat din considerente economice simple. Mai exact, ca orice altă activitate, transportul în comun necesită bani deoarece autobuzele costă, carburanţii costă, şoferii trebuie plătiţi, contribuţiile de asigurări sociale şi de sănătate la fel, mentenanţa şi piesele de schimb costă şi ele.

Primul experiment urban de transport gratuit a fost încercat în Roma, în anii ’70. Capitala Italiei era blocată zilnic de autoturisme, iar o idee pentru rezolvarea congestiilor a fost transportul în comun gratis, scrie The Atlantic. Mai întâi, romanii au fost confuzi cu privire la acesta, crezând că e o şmecherie. Apoi s-a constatat că oamenii foloseau tot maşinile personale, pentru că toată lumea se aşteapta ca autobuzele să fie luate cu asalt. La amiază autobuzele erau pe jumătate pline, deşi „sute de mii de oameni se băteau să ajungă acasă ca să mănânce o farfurie de spaghetti“, potrivit New York Times. În doar jumătate de an, experimentul s-a încheiat deoarece oraşul rămăsese fără bani.

Eşec în SUA pentru că şoferii nu au renunţat la maşini

Alte trei astfel de iniţiative au avut loc în SUA – în oraşele Denver, Trenton şi Austin. Scopul era să mute navetiştii din maşinile personale în metrou şi autobuze. Deşi numărul de pasageri a crescut, acestea au fost considerate eşecuri, deoarece s-a constatat că noii pasageri erau îndeobşte cei care mergeau cu bicicleta la muncă.

Un raport din 2002 al Centrului Naţional pentru Cercetări în Transporturi arăta că iluzia gratuităţii a atras mulţimea „greşită“, autorităţile confruntându-se cu acte de vandalism, graffiti şi alte probleme care au generat costuri mari de mentenanţă. În schimb, mulţimea vizată – cei cu maşini – nu e aşa sensibilă la preţ, drept pentru care a continuat să meargă cu propriul vehicul.

Un alt raport, din 2012, analiza alte 40 de comunităţi care au introdus transportul gratuit. Cea mai mare parte au crescut cu procente între 20% şi 60% numărul călătorilor, dar succesul acestora a venit doar pentru că era vorba de localităţi mici şi oraşe universitare, însă în staţiunile turistice numărul creştea haotic în timpul sezonului.

Tallin, fanionul Europei

Totuşi, în 2013 un oraş mare a încercat acelaşi lucru. Este vorba de Tallin, capitala Estoniei. Trebuie menţionat că nu este chiar gratis: cei care vor să beneficieze de facilitate trebuie să se înregistreze legal şi să plătească 3 euro pentru a obţine un card de călătorii. Totuşi, numărul călătorilor a crescut doar cu 1,2%, iar traficul a scăzut cu 14% în intersecţii. Pe de altă parte, de trei ori mai mulţi oameni şi-au depus cereri pentru a avea acte de reşedinţă în Tallin. Ca şi în SUA, măsura i-a atras pe cei care mergeau pe jos la lucru, iar măsura a costat un gol de venituri de 12 milioane de euro la municipalitate. Spre comparaţie, Tallin are o populaţie de 407.000 de locuitori, în vreme ce Bucureştiul adună oficial 1,9 milioane de locuitori, iar neoficial totul se apropie de 2,5 milioane. Şi Ploieştiul a avut un astfel de sistem pentru cetăţenii cu venituri sub 3.000 de lei, introdus în 2014, dar plata a fost reintrodusă la finele anului trecut.

În Belgia, soluţia a dus o primărie aproape de faliment

Şi alte oraşe europene au încercat acest lucru: Temtin (Germania), Châteauroux şi Aubagne (Franţa). Dar cel mai utilizat exemplu este Hasselt, din Belgia. După ce municipalitatea a făcut gratuite călătoriile cu autobuzul în 1997, numărul de călători a crescut de zece ori. Din această cauză s-a dovedit nesustenabil, iar ca urmare a problemelor financiare pe care le-a generat, primăria a reintrodus biletul de 0,6 euro.

Singapore oferă gratuităţi cu alt scop

Singapore a încercat altceva: a folosit gratuitatea pentru a gestiona aglomeraţia din metrou. Autorităţile au observat că acesta este foarte plin în orele de vârf, între 8.15 şi 9.15 dimineaţa. Drept răspuns, au acordat călătorii gratis celor care intrau în metrou până la 7.45 şi aşa a scăzut aglomeraţia.

În fine, alte oraşe mari care au gratuităţi sunt sunt Adelaide, Brisbane, Perth, Sydney şi Melbourne, toate din Australia.