Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a consemnat un rezultat aşteptat, fără niciun fel de emoţii, nici pentru învingător, nici pentru perdant. Votul de ieri a demonstrat faptul că dreapta politică s-a mobilizat, iar electoratul de dreapta a transferat toate voturile candidatului Klaus Iohannis. Încă din dimineaţa scrutinului, pentru alegerea preşedintelui ţării, premierul Ludovic Orban a declarat că se aşteaptă la un procent de peste 60% din sufragii pentru candidatul susţinut de PNL, arătând că nu are niciun fel de emoţii cu privire la procente.

Rezultatele urnelor au pus în lumină un fapt de necontestat şi anume că alegătorii s-au identificat cu viziunea Preşedintelui în funcţie, care a fost reales cu un procent de aproape 63%, în urma centralizării voturilor de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Interesant este faptul că judeţe dominate de PSD au pierdut alegerile în faţa candidatului dreptei. Motivul pentru care electoratul de stânga nu a fost mobilizat de primarii PSD-ului demonstrează faptul că aceştia s-au repoziţionat politic. Aşa s-a întâmplat şi la alegerile europarlamentare, când judeţe preponderent de stânga au pierdut alegerile în faţa partidelor de dreapta.

Rezultatul obţinut de PNL la alegerile prezidenţiale va fi greu de menţinut şi la alegerile locale şi parlamentare de anul viitor, deoarece fiecare partid politic se va lupta pentru obţinerea unui număr cât mai mare de voturi pentru propria listă.

Discursul Preşedintelui reales, în urma scrutinului electoral din 24 noiembrie 2019, a fost unul obiectiv, în sensul că va fi un preşedinte al tuturor românilor, indiferent dacă au votat cu el sau nu, neîmpărţind ţara între poporul PSD-ist şi cel PNL-list, subliniind faptul că „în România normală vor fi alegătorii liberali, USR-PLUS, vor trebui să fie alegătorii PMP, UDMR, şi da, şi alegătorii PSD”.

Cheia alegerilor prezidenţiale a fost reprezentată de moţiunea de cenzură, prin care Preşedintele în funcţie şi-a asigurat un al doilea mandat. Toată campania electorală, primul tur şi cel de-al doilea tur de scrutin, s-a axat pe retorica împotriva fostului guvern de stânga. Această retorică a fost reluată ieri seară când preşedintele a declarat faptul că „eu nu am un război cu alegătorii PSD, eu am un război cu PSD”.

Rezultatul electoral al alegerilor de duminică, unele fără niciun fel de emoţii pentru nimeni, a rezultat şi din banner-ul din fundal pe care scria numele învingătorului celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

În conformitate cu legea fundamentală, preşedintele a obţinut un nou mandat de cinci ani de zile. Astfel, Constituţia României la, articolul 83, menţionează următoarele:

(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.