Preşedintele Iohannis poate respinge revocarea lui Augustin Lazăr: Tudorel Toader a încălcat procedura

Preşedintele Iohannis îl poate învinge pe ministrul Toader pe o greşeală a acestuia din urmă

Nicio prevedere din Legile Justiţiei nu permite ministrului Justiţiei să verifice direct şi personal activitatea şefilor din Parchetele superioare. Conform legii, controlul ministrului asupra procurorilor se exercită numai prin procurori anume desemnaţi de către ministru. Or, Tudorel Toader a făcut el însuşi anchetă asupra procurorului general.

Documentul prin care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a propus CSM revocarea procurorului general poartă următorul titlu: „Raport privind activitatea managerială a procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr”.

Drept temei legal al întocmirii documentului, ministrul a invocat articolul din Constituţie potrivit căruia „procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei”, precum şi două articole din Statutul magistraţilor: cel conform căruia ministrul (chiar şi prin sesizare din oficiu) poate cere preşedintelui ţării, cu avizul CSM, revocarea şefilor din Parchetul General şi articolul care stabileşte că printre motivele revocării poate fi şi „exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale”.

Raportul Toader nu este o evaluare

Un magistrat aflat încă în activitate ne-a semnalat, sub condiţia anonimatului, că o primă problemă o ridică statutul legal al documentului întocmit de ministrul Justiţiei. Deşi în titlu i se spune „raport”, atât în interior, cât şi în discursul public al lui Tudorel Toader este frecvent folosit cuvântul „evaluare”.

Numai că evaluarea procurorilor, indiferent de rangul acestora, este o procedură distinctă, minuţios reglementată în lege, şi în care ministrul Justiţiei nu joacă niciun rol semnificativ. Conform articolului 39 din Statutul magistraţilor, „evaluarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de o comisie compusă din procurori, membri aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM”.

Se observă că singurul rol al ministrului este acela că, în calitate de membru de drept al Secţiei pentru procurori a CSM, aprobă componenţa comisiei de evaluare.

Legea stabileşte clar cum se face controlul

Magistratul ne-a explicat apoi că singurul temei legal identificabil pentru demersul ministrului, dar pe care acesta a omis să-l menţioneze în raport, este articolul 69 din Legea de organizare judiciară, care reglementează dreptul de control al ministrului Justiţiei asupra procurorilor. Articolul respectiv, cu privire la raportul dintre ministru şi procurori, stipulează următoarele: „Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Secţiei pentru procurori a CSM, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de ministrul justiţiei”.

Prin urmare, ministrul poate exercita oricând crede de cuviinţă controlul asupra oricărui procuror, dar niciodată în mod direct, ci numai prin intermediul unor procurori anume desemnaţi. Iar raportul lui Tudorel Toader nu spune absolut nimic despre desemnarea unor procurori care să verifice activitatea lui Augustin Lazăr - ba chiar rezultă că ministrul însuşi a fost cel care a efectuat ancheta. 

De ce e nevoie de procurori anume desemnaţi

”Prevederea cu procurorii desemnaţi e normală şi e logică – ne-a explicat magistratul – pentru că ministrul poate să nu ştie mai nimic din activitatea de procuror, poate că anterior a fost doar avocat sau universitar. Mai mult, e posibil, aşa cum era să se şi întâmple recent, ca ministrul Justiţiei să nu fie nici măcar absolvent de Drept. Nu e normal ca un nespecialist să facă evaluări profesionale asupra procurorilor, de aceea e nevoie de acei procurori anume desemnaţi. Ca şi comisia numită de CSM în cazul procedurilor de evaluare, procurorii anume desemnaţi joacă rolul de organ constatator, care stabileşte faptele şi responsabilităţile. Şi în baza raportului lor, ministrul îşi fundamentează o decizie sau alta, cere revocarea sau nu. În cazul de faţă, ministrul pare să fi încălcat procedura legală, pentru că şi-a asumat personal efectuarea anchetei, în loc să desemneze o echipă de control, aşa cum prevede legea”.

Iohannis primeşte o armă chiar de la Tudorel Toader

Legalitatea procedurii prin care ministrul Justiţiei cere revocarea procurorului general are o importanţă crucială asupra finalităţii acestui demers. În vara acestui an, Curtea Constituţională a stabilit că preşedintele României nu are niciun drept să examineze oportunitatea sau temeinicia unei cereri de revocare a procurorilor din marile Parchete. În schimb, CCR a recunoscut dreptul preşedintelui de a respinge cererile de revocare doar în măsura în care constată încălcări privind legalitatea procedurii.

Dacă se dovedeşte că procedura de control a activităţii procurorului general nu a fost respectată, prin faptul că ministrul Justiţiei nu a apelat la procurori anume desemnaţi, preşedintele Klaus Iohannis are temei legal să respingă cererea de revocare a lui Augustin Lazăr.