Băsescu: Victoria Nuland nu a venit ca turist. România riscă să fie izolată pentru mult timp. Suntem cu un pas în prăpastie

Preşedintele Traian Băsescu a comentat marţi vizita Victoriei Nuland în România şi a subliniat că emisarul american s-a aflat în ţară pentru a transmite un mesaj din partea Guvernului SUA legat de necesitatea consolidării statului de drept.

Principalele declaraţii ale preşedintelui:

Despre vizita oficialului american, Victoria Nuland:

Primul lucru care trebuie lămurit este vizita doamnei Victoria Nuland, care a fost tratată de unii ca o vizită pentru a ne felicita la 10 ani de la intrarea în NATO sau o vizită care să ne bată pe spate.  Vreau să vă dau mesajul exact şi corect, unul care trebuie să-i îngrijoreze pe români şi în egală măsură pe politicieni. Nu mă joc cu vorbele, ştiu că ele vor fi în toate cancelariile. Doamna Nuland nu a venit în calitate de subsecretar de stat, nici de turist. Calitatea sa a fost de emisar al Guvernului SUA, care a avut de transmis un mesaj extrem de serios.

Acest mesaj a fost legat de statul de drept din România, care începând din vara lui 2012 este continuu pus sub semnul întrebării. V-aş aduce aminte faptul că SUA şi UE au investit enorm din banii cetăţenilor lor pentru ca instituţiile statului român să funcţioneze similar cu cele din orice alt stat de drept, iar asta mi se reproşează în momentul de faţă.

Problema deosebit de dificilă pleacă de la faptul că majoritatea parlamentară a recidivat faţă de momentul de cumpănă din vara lui 2012. Atunci a fost un atac brutal la statul de drept. Toată lumea a sperat că după alegeri acest lucru nu se va mai repeta, dar actuala Putere a demonstrat că nici prin cap nu-i trece să revină la un comportament care să consolideze statul de drept, dimpotrivă.

Acesta este motivul pentru care Guvernul SUA a decis să trimită un emisar la Bucureşti şi vreau să înţelegeţi foarte bine - ce a constatat Nuland nu rămâne în biroul domniei sale, se distribuie în toate instituţiile importante, de care ţine relaţia România-SUA, de la Casa Albă la Parlament, Putere, Opoziţie. Vreau să înţelegeţi bine şi aş vrea să înţeleagă şi românii, şi politicienii - suntem cu un pas în prăpastie.

În cazul în care majoritatea politică recidivează şi continuă atacurile la statul de drept, atacuri care pot fi prin legislaţie sau prin declaraţii, România riscă să fie izolată pentru mult timp.

Despre Justiţie şi respectarea statului de drept

Repet. Suntem pe marginea prăpastiei. Dacă vom continua - sau majoritatea parlamentară în frunte cu domnul prim-ministru, domnul Antonescu - dacă vor continua atacul la hotărârile judecătoreşti, la legislaţia corectă în baza căreia justiţia îşi derulează activitatea, riscăm intrarea într-o perioadă de izolare.

Formulările nefericite ale premierului din ultima perioadă sunt, de asemenea, un vot de blam pentru România. Încercarea de a spune "justiţia băsistă" nu convinge pe nimeni şi arată că imediat ce vor putea, aceşti oameni vor trece la demolarea sistemului de justiţie din România. Acest lucru este o îngrijorare pentru partenerii noştri.

Poate mulţi nu înţeleg de ce justiţia e esenţială. Nu e importantă pentru că trebuie să-l bage în puşcărie pe politicianul X sau Y, dar cât timp nu există un stat de drept, comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii, pentru că oricând poate veni un grup de politicieni să scoată o lege şi firma care a făcut investiţii să le piardă. Tentaţia de a pune judecătorii sub control e un alt risc pe care oamenii, SUA, UE  le văd în România.

Cum putem fi convingători că putem apăra ţara de terorişti, dacă nu are nimeni convingerea că terorismul pe aranjamente nu e pedepsit?  Cum poate avea cineva încredere într-un stat în care justiţia devine facultativă sau controlată politic? De aceea, îngrijorarea este maximă şi România se află la un pas de a fi izolată.

Un picior l-am pus deasupra prăpastiei. După ce ai spus: „schimb un preşedinte pentru că vreau eu“, pe urmă vii în marţea neagră şi spui: „politicienii sunt în afara conflictului de interese, dăm amnistie pentru toată lumea, să fie veselă, vrem să nu mai auzim vocea ANI, pentru că îşi permite să investigheze oameni politici“ - lucrurile astea se notează în fiecare zi şi sunt de natură a deprecia nivelul de încredere în România.

Despre mesajele transmise de Bruxelles

România a revenit, din punctul de vedere al credibilităţii, datorită acţiunii împotriva justiţiei, la perioada anului 2000. Aici suntem. Când suntem puşi sub semnul întrebării dacă respectăm criteriile de la Copenhaga. Aduceţi-vă aminte declaraţia mea, în care subliniam că România a ieşit din criteriile de la Copenhaga şi aţi văzut în PE confirmarea că am dreptate.

Băsescu: Suntem cu un pas în prăpastie. România riscă să fie izolată pentru mult timp

PE cu certitudine va adopta hotărâri care vor deveni obligatorii de sancţionare a statelor membre ale UE care nu respectă statul de drept, implicit criteriile de la Copenhaga. Am primit în timp scurt, din ambele părţi, vizita emisarului SUA şi votul de azi din Comisia LIBE, am primit semnale extrem de severe că pentru nerespectarea statului de drept se vor lua măsuri care merg de la măsuri de diminuare a sumelor alocate pentru statele care nu respectă criteriile de la Copenhaga până la suspendarea dreptului de vot.

Nu aş vrea ca aceste afirmaţii să fie tratate politic. Pur şi simplu, îmi fac datoria să informez şi populaţia, şi politicienii asupra faptului că nu mai pot continua să mintă - mă refer la politicieni - şi că suntem într-un moment dificil, iar mesajele ne-au fost transmise direct. Ca între prieteni, exprimate diplomatic, dar ferm.

Fac un apel la politicieni - la majoritatea parlamentară în frunte cu Ponta şi Antonescu - să înţeleagă că au adus ţara într-un moment dificil.  Nimeni nu îi crede că e o justiţie controlată de preşedinte, pentru că oricât au căutat nu a găsit nimeni un procuror care să spună că preşedintele l-a sunat să ia pe cineva sau să scape pe cineva. Nu există.

În aceste condiţii, nu-i crede nimeni, dar fac rău României prin afirmaţiile pe care le perpetuează şi mai dau şi instrucţiuni ca aşa să fie tratate de toţi cei care fac declaraţii publice. Cea mai mare problemă, acum, este neîncrederea în România - neîncrederea că progresele făcute sunt ireversibile. Toţi partenerii noştri pun sub semnul întrebării ireversibilitatea proceselor de independenţă a justiţiei.

Cam acesta e mesajul pe care Nuland l-a transmis în România. Nu la fel de explicit, repet, ci diplomatic, dar îmi fac datoria să-l traduc şi o fac cu toată responsabilitatea. Suntem într-un moment de cumpănă.  Vreau să fie clar pentru cei care cred că, făcând presiuni la adresa mea, că nu am nimic de negociat şi îngrijorarea mea este să-i apăr pe cei care au fost furaţi, nu pe cei care au furat. 

Nu am nicio problemă din acest punct de vedere. Comportamentul meu este tranşant de nouă ani. Încerc, prin bătălia pentru independenţa justiţiei, să răspund la ce au nevoie cei care au fost furaţi.
Acesta e obiectivul meu. Îl voi duce până în ultima zi a mandatului.  În momentul de faţă, cei care cred altfel, au ajuns la punctul în care pot împinge România în prăpastia izolării.

Despre vizita FMI şi acciza la carburanţi

Se apropie vizita FMI. După cum ştiţi, avem deocamdată suspendată la aplicare suplimentarea de taxe la motorină şi benzină.  Decizia mea este ca acciza de 7 eurocenţi la care se adaugă şi TVA de 24%, deci înseamnă 8,68 eurocenţi, decizia mea categorică este ca taxa să nu se introducă.

A fost o minciună că va scădea preţul la combustibil de la 1 ianuarie. Nu a scăzut deloc, a crescut. Nu avem nicio garanţie că va scădea, dar dacă de la 1 aprilie vom mai adăuga 41, 8 bani la preţul fiecărui litru de benzină, se va resimţi mai puternic în preţuri şi în inflaţie. Locurile de unde să se reducă cheltuielile le-am transmis Guvernului, Parlamentului şi cred că asta trebuie să facem.

De asemenea, cu ocazia vizitei Fondului, voi fi foarte atent ca recomandările de ţară care au fost făcute de CE, să fie introduse în scrisoarea pentru Fond, dar şi către UE - pentru că avem negocieri cu troika. Altfel, obiectivul de a avea un acord cu FMI, UE şi BM nu este acoperit. Dacă noi, prin aceste programe şi asistenţa primită, nu punem în aplicare recomandările de ţară, în mod categoric nu atingem scopul acestui acord.

Nu doar deficitul este problema, ci modernizarea ţării. Vă dau un exemplu, unde am făcut un pas înapoi, în acest tandem politicieni- dascăli. S-a menţinut învăţământul obligatoriu de 10 clase, dar clasa a noua şi a zecea sunt la liceu. Măsura ar fi evitat abandonul şcolar. Problema este una la care România stă aproape cel mai prost din UE. S-a făcut aranjamentul cadre didactice - politicieni şi pentru voturile dascălilor s-a modificat Legea educaţiei.

Despre referendumul pentru revizuirea Constituţiei

În sfârşit, aş vrea să discut despre ultima trăsnaie a alianţei USL, cea cu Constituţia. Vor s-o treacă prin referendum, odată cu europarlamentarele. Este în regulă, dar va trebui să ţină cont de câteva lucruri importante. Primul şi cel mai important este Decizia CCR 682 din 2012.

Decizia spune că este obligatorie respectarea rezultatului referendumului, care viza Parlament unicameral şi număr maxim de 300 de parlamentari. Nu cred ca la un interval atât de scurt, CCR îşi va schimba jurisprudenţa.
E destul de lung paragraful de interes, dar măcar câteva elemente să vă dau: „Ce distinge un referendum consultativ de unul constituţional nu e chestiunea de respectare a voinţei populare. Voinţa nu poate fi ignorată de aleşii poporului“. Deci voinţa populară nu poate fi ignorată, e definită ca fiind expresie a suveranităţii naţionale.

Deci povestea pe care vrea să o prezinte Antonescu, de data asta, şi-a luat rolul mincinosului spunând că facem 300 de deputaţi, uitând să spună câte sute de senatori facem, nu va putea trece de CCR. S-au aruncat în minciună publică ambii lideri USL, o minciună care va duce la dezorientarea electoratului.  Nu cred că un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 va fi acceptat de CCR. Referendumul nu este consultativ la aplicare. Asta spune aici CCR.

Sunt referendumuri executorii - cel de aprobare a Constituţiei, de revocare a preşedintelui; un referendum consultativ implică, însă, ca o altă structură, în cazul nostru, Parlamentul, să pună în aplicare rezultatul referendumului.

Aici aş mai face câteva comentarii. Am văzut ideea hilară promovată de cei doi lideri USL, precum că solicitarea viitorului preşedinte pentru referendum o va aproba Parlamentul. Nu poate. Atunci, nu mai există instrumentul referendumului.  Mai văd o trăsnaie care este exact ca cea prin care Năstase a făcut Constituţie cu cinci ani de mandat, prevederea prin care partidul cu cel mai mare număr de mandate să dea automat prim-ministrul, luând preşedintelui atributul de a desemna un premier.

În foarte multe democraţii, mandatul se poate da şi celui mai mic partid dacă asta este soluţia să strângi 51%. Pot fi două partide mari care nu se înţeleg asupra desemnării premierului. Propunerea PSD cu certitudine va crea situaţii în care, după alegeri, în baza înţelegerilor partidelor de pe locurile doi, trei patru, nimeni nu se duce la guvernare şi se reiau alegerile. E o mare greşeală. PSD se gândeşte la el, poate ar fi bine să se gândească la ţară.

Niciun partid nu va fi dispus să dea cec în alb PSD - fii veşnic la guvernare, iar noi cât vom trăi vom sta lângă tine.  Sunt multe alte observaţii. Să vedem ce schimbări vor mai face în perioada următoare la proiectul de revizuire a Constituţiei, dar la stadiul acesta cred că au o problemă, cu ideea de a face referendum odată cu europarlamentarele. Ce au scris este de prea proastă calitate. Nu trebuie să facem Constituţie pentru interesele lui Ponta şi Crin, ci pentru viitorul României.

CCR a creat multă jurisprudenţă în interpretarea Constituţiei. Dacă revizuirea nu se face pentru a pune în aplicare referendumul din 2009, nu se justifică. La ce era neclar, CCR a emis deja jurisprudenţă care acoperă interpretările din Constituţia actuală.

Despre legile trimise înapoi în Parlament

Înţeleg că se mai plânge Ponta că trimit legile înapoi. Recunosc, sunt foarte proaste şi nu am ce să fac. Nu le pot lăsa să intre în circuit. Plângea şi de Legea minelor nu e la mine,să vadă unde a pierdut-o. Ce mi se pare important este Legea parteneriatului public-privat. L-am auzit glăsuind pe juristul - cum îl cheamă? - avocatul Şova.

Am trimis-o înapoi pentru două motive. Primul e legat de Articolul 38, unde spune Şova că din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local, partenerul public poate denunţa contractul. Oameni buni, nu va veni nimeni la un parteneriat public-privat!

Care sunt criteriile după care constaţi tu că, după începerea derulării contractului, apar probleme care să justifice întreruperea contractului, când firma poate a făcut jumătate din lucrare? Trebuie prezentate în lege toate condiţiile. Eu nu spun că nu poate fi o astfel de situaţie, dar trebuie să spui că acest contract se poate întrerupe într-un set de condiţii.

Dacă lăsăm să le reglementeze prin Ordin al ministrului, nu vom avea niciodată parteneriat public-privat. A mai venit cu o idee năstruşnică, înlocuirea partenerului privat se poate face fără realizarea unei noi proceduri de atribuire. Cum să nu realizezi?  Întrerupi un parteneriat public-privat şi tu, Şova, te duci în Kiseleff şi stabileşti - omul nostru este ăsta - îl pui pe el să continue lucrarea. Eu nu spun că nu poate fi o situaţie de urgenţă. Descrie situaţia în lege.

Defineşte în lege situaţiile astea, altfel există riscul să fie tratate cum sunt OUG. Guvernul care a dat cele mai multe OUG este Guvernul Ponta. Dau OUG să ia 2800 de hectare de teren de la Academia Agricolă să le dea la CJ Brăila, deci dacă asta înţeleg prin urgenţe, nu funcţionează. În rest, legea e în regulă, dar cu aceste neclarităţi nu se poate merge.

Despre legea privind cumpărarea de terenuri agricole

Înţeleg că plânge parte din clasa politică legat de faptul că am trimis înapoi legea legată de cumpărarea terenurilor agricole de persoane fizice. Scrie că e legată de achiziţia de terenuri de persoane fizice şi nu dai decât o pagină, găseşti şi persoanele juridice. Deci e altă lege.

Introduce şi persoanele juridice de pe teritoriul UE. Aici este un clinci, persoană juridică de pe teritoriul UE este şi ADS. Este clar că legea este destinată să creeze confuzie. La alt articol, ADS este desemnat autoritate care veghează şi aprobă vânzările de teren şi este şi la structurile care au drept de preemţiune, deci este şi cumpărător de teren, şi agenţia care reglementează vânzarea de terenuri. Nu se poate, va râde oricine din UE.

Nu mai spun că dau legea, după care spun că se vor emite norme de aplicare în 30 de zile. Am văzut multe legi care nu au normele de aplicare emise, deşi se spunea aşa. Această lege nu trebuie complicată. Ce mai au de spus - şi nu mai sunt multe lucruri - nu trebuie şi multe alte norme de aplicare. E suficient să o facă mai clară pe aceasta, i-aş pune în anexă câteva formulare.

Normele vor face un calvar aplicarea legii şi riscurile sunt de a bloca piaţa funciară. Mai e un lucru, să vi-l spun. Spune că drept de preemţiune are cel care are în arendă terenul, următorul îl au vecinii, după care omul se poate duce pe piaţă. Să spunem că proprietarul cere 4000 de euro pe hectar, nu-i dă nimeni, se duce pe piaţă şi pe piaţă obţine 3000 de euro pe hectar. Ce facem atunci? Legea tace.

Ce facem, 3000 i-ar fi dat şi vecinul, şi arendaşul. Aici trebuie să găsească un mecanism în lege ca preemţiunea să funcţioneze. Am mai transmis azi o observaţie care pe fond spune că în România se vor putea cumpăra terenuri agricole de către orice persoană fizică similar cu dreptul românilor de a cumpăra teren în ţara de origine a celui care vrea să cumpere.

Sunt ţări care nu au restricţie, cum ar fi Olanda. Acolo orice cetăţean român poate cumpăra pământ. Mergi în Ungaria, ai voie să cumperi doar un hectar de pământ dacă eşti cetăţean străin. Mi se pare echitabil, iar la ţările care au restricţie la cumpărare de pământ, au restricţie şi în România.  Cam acestea au fost cele care am considerat că au încărcat spaţiul public şi ar fi trebuit prezentate.

 Izolarea în politică înseamnă când nu te mai ia nimeni în seamă şi nici nu mai întreabă cineva dacă te poate ajuta. Asta ar fi groaznic.