Preşedintele amână arma referendumului. Cum poate dejuca planurile majorităţii din Parlament

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Klaus Iohannis amână anunţarea datei referendumului pe tema Justiţiei, iar revenirea asupra acestui demers va avea loc doar în cazul în care PSD ar încerca să modifice legislaţia penală pentru a împiedica lupta împotriva corupţiei, potrivit unor surse oficiale. Arma referendumului e mult mai rapidă decât modificarea Codurilor penale în Parlament, iar aleşii trebuie să ţină cont de rezultatul acestuia.

Preşedintele Klaus Iohan­nis va da decretul de emitere a referendumului pe tema Justiţiei doar dacă PSD va încerca din nou să facă modificări ale legislaţiei penale care ar afecta statul de drept şi lupta împotriva corupţiei, au declarat surse politice pentru „Adevărul“.

Opţiunea preşedintelui a ţinut cont de faptul că, pentru moment, pericolul „ciuntirii“ Codurilor penale a trecut, după adoptarea Legii de respingere a OUG 13 şi adoptarea Legii de aprobare a OUG 14. În plus, la soluţia consultării populare, liderul de la Palatul Cotroceni poate apela uşor, în condiţiile actualei Legi de organizare şi desfăşurare a referendumului.

Parlamentul a avut la dispoziţie 20 de zile calendaristice pentru a se constitui, în şedinţă comună, şi a adopta o hotărâre, care a conţinut punctul de vedere consultativ al forului la cererea preşedintelui privind declanşarea referendumului. După avizul pozitiv al Parlamentului, adică etapa în care ne aflăm acum, preşedintele decide când emite decretul care cuprinde „problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia“.

Singura obligaţie în ceea ce priveşte referendumul pe o problemă de interes  naţional e să se ţină duminică, iar rezultatul lui e obligatoriu. Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului

Practic, liderul de la Palatul Cotroceni este singurul care decide ziua exactă a desfăşurării referendumului, fără a fi stabilită însă marja în care preşedintele emite decretul şi timpul necesar pentru desfăşurarea campaniei. Singurele repere temporale precizate în Legea referendumului arată că Guvernul, adică cel responsabil de organizarea consultării populare, trebuie să stabilească măsurile de organizare în cel mult 10 zile de la anunţ. De asemenea, aceeaşi lege arată că organizarea unui referendum are loc în cel mult 30 de zile în cazul unei suspendări a preşedintelui sau cel puţin 20 de zile în cazul referendumului local, dar nu precizează nimic în cazul unui referendum referitor la o problemă de interes naţional.

Nu avem un interval de timp precis în care preşedintele să fie nevoit să anunţe întrebarea şi data Radu Carp, profesor de Drept constituţional 

Totodată, Iohannis trebuie să ţină cont că un referendum e valabil  dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, adică 5.680.757 de alegători. Mai mult, pentru ca rezultatul referendumului să fie validat, cel puţin 25% din numărul total al cetăţenilor pe listele electorale permanente trebuie să se pronunţe asupra uneia dintre opţiuni, adică trebuie întrunite 4.733.965 de voturi valabil exprimate.  Nu în ultimul rând, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul e unul obligatoriu, ceea ce înseamnă că poate fi indicată direcţia redactării legislaţiei în concordanţă cu voinţa cetăţenilor. 

Legile controversate, greu de oprit în Parlament

Pe de altă parte, majoritatea parlamentară formată din PSD şi ALDE, dar la care se raliază şi UDMR cu PMP când sunt teme referitoare la Codurile penale, poate trece o astfel lege, cu toate piedicile constituţionale posibile, în mai puţin de două luni. Majoritatea PSD-ALDE a demonstrat că, dacă există voinţă politică, o lege poate fi adoptată pe repede înainte. 

Un exemplu care arată că în momentul în care aleşii vor, pot trece prin Parlament o lege într-un timp foarte scurt este Legea prin care au fost eliminate 102 taxe nefiscale, al cărui principal susţinător a fost preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat la 10 octombrie 2016. O săptămână mai târziu, iniţiativa a fost discutată în Biroul Permanent, a primit raport de admitere de la Comisia de specialitate şi a fost adoptată şi de Senat. Ulterior, tot într-o săptămână, proiectul de lege a trecut şi de Camera Deputaţilor, fiind adoptat la 25 octombrie, fără a se ţine cont de observaţiile Guvernului, instituţie care criticase eliminarea unor taxe. Pe  27 octombrie a fost trimisă legea pentru promulgare la preşedinte, care putea în maximum 20 de zile să promulge legea sau să ceară reexaminarea în Parlament. Preşedintele a ales să atace legea la CCR pe 15 noiembrie, iar răspunsul acestui for a venit o lună mai târziu, pe 15 decembrie. Iohannis nu a promulgat-o, ci a întors-o în Parlament, unde a ajuns cererea de reexaminare pe 23 decembrie. În condiţiile în care în acea perioadă erau zilele libere de sărbători, Parlamentul a reînceput discutarea  proiectului pe 27 decembrie.  

Adoptare în două zile

O zi mai târziu, proiectul de lege era din nou adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor. Ajuns pentru a doua oară la preşedinţie, Klaus Iohannis a avut la dispoziţie 10 zile pentru a promulga Legea care elimina 102 taxe nefiscale. Decizia finală a fost luată de preşedinte pe 6 ianuarie. Aşadar, în mai puţin de două luni, un proiect de lege a putut fi adoptat de două ori, în condiţiile în care a existat o sesizare de neconstituţionalitate şi a fost şi o dată retrimis în Parlament pentru reexaminare.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite