Premierul vorbeşte englezeşte

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Victor Ponta a fost invitatul emisiuneii „Hard Talk” de la BBC, pe 19 martie 2013 FOTO Adevărul
Premierul Victor Ponta a fost invitatul emisiuneii „Hard Talk” de la BBC, pe 19 martie 2013 FOTO Adevărul

Victor Ponta a fost invitat săptămâna trecută la Hard Talk, o celebră emisiune BBC care are drept invitaţi şefi de state şi de guverne, mari personalităţi ale lumii de azi. Ar fi trebuit să fie un lucru important pentru „imaginea României în lume” şi pentru calmarea spaimelor britanice privitoare la valul de „imigranţi” români. Dar rezultatul nu e mai bun decât cel din meciul cu Olanda.

La BBC nu e ca la Antena 3. Zeinab Badawi, prezentatoarea talk-show-ului, a studiat la Oxford, are un masterat în antropologie la  School of Oriental and African Studies, University of London şi în 2009 a fost desemnată International TV Personality of the Year. Când ai în faţă o jurnalistă de un asemenea calibru, chiar dacă „acasă” ţi-ai petrecut sute de ore într-un studio TV (e drept, înconjurat de amici binevoitori), trebuie să te duci pregătit. Victor Ponta n-a fost pregătit. Ar fi avut ocazia să lămurească nişte lucruri, să dea exemple concrete, să afişeze o figură de prim-ministru serios, matur şi responsabil al unei ţări (mari) din Uniunea Europeană. Nimic din toate acestea.

Interviul acordat de Victor Ponta la BBC, plin de gafe


Atitudinea generală a fost una defensivă. La întrebările ferme şi punctuale ale jurnalistei, premierul nostru părea că “se apără” (de ce? de cine?), neînţelegând că întrebările – cu exemple concrete, cu cifre, cu ţintă – erau de fapt mingi ridicate la fileu care presupuneau răspunsuri de acelaşi tip: clare, cu exemple, cu cazuri concrete. Or, premierul a fost mai curând evaziv, începându-şi de mai multe ori răspunsurile cu “tocmai asta încerc să explic” (iar apoi pierzându-se în explicaţii generale); a făcut promisiuni atunci când jurnalista îl întreba despre lucrurile care nu merg bine (“I’m trying to change completely…”, “I’ll do much more…”); a dat vina pe “mentalităţi” şi a reluat stereotipul cu “am avut cel mai dur regim comunist” (aşa e, dar au trecut zeci de ani de atunci, jurnalista voia să afle ce se face acum); şi-a invitat interlocutoarea să viziteze Bucureştiul ca să-şi schimbe optica (asta era problema? să schimbăm optica unei jurnaliste sau a opiniei publice britanice şi internaţionale?). La întrebarea despre ministrul cercetat pentru fapte de corupţie, a dat răspunsul bun pentru România: că dacă se pronunţă un judecător, ministrul “va pleca”. Nu i-a spus nimeni că în Marea Britanie (unde mulţi demnitari şi-au dat demisia ori au fost destituiţi pentru lucruri mult mai puţin importante decât acuzaţia de corupţie) chestia asta nu ţine, face o impresie extrem de proastă, e interpretată ca toleranţă faţă de corupţie?

În ansamblu, discuţia părea un fel de clash of civilizations: o jurnalistă britanică axată pe fapte, date şi politici concrete şi un politician care se eschiva în stil “bizantin”, străduindu-se nu să răspundă la întrebări, ci să scape de ele. Momentul tipic în acest sens a fost când Zeinab Badawi s-a referit la statisticile Scotland Yard, conform cărora un mare procent din arestări e reprezentat de cetăţenii români. Premierul s-a grăbit să spună că cei mai mulţi infractori “provin din minoritatea romă”, apoi s-a pierdut în explicaţii generale, ajungând să spună că în Occident “se face o confuzie între români şi romi”. La o asemenea dare de gol a “gândirii” pe criterii etnice, jurnalista i-a precizat simplu, clar, în termenii societăţii democratice moderne (şi nu a celei tradiţionalist-etnice din mintea social-democratului Victor Ponta): “dar romii despre care vorbim sunt cetăţeni români”. Al nostru – nimic! A continuat pe aceeaşi linie, cu bla-bla-uri despre discriminare, neputând să formuleze un răspuns clar la întrebarea “cine discriminează?”. Şi iar promisiuni (“I’ll do much more…”, “o să cerem mai mulţi bani europeni pentru programele de integrare a romilor” etc., etc.). Discuţia s-a încheiat cu o întrebare “soft” despre personalităţile româneşti cunoscute pe plan mondial, la care premierul a răspuns (pronunţând numele cu accent englezesc, of course): “Nadia Comaneci, Ilie Nastaze” şi marele artist Constantin Brâncuşi, asupra căruia “avem o dispută cu francezii, căci ei îl consideră francez”. Nu i-a spus nimeni d-lui doctor Ponta că nimeni nu contestă originea română a lui Brâncuşi? Nici că lista personalităţilor cunoscute în lume e mai amplă (şi include şi câţiva români stabiliţi în UK)?

Cam asta a fost. Premierul nostru a pierdut o bună ocazie de a vorbi: clar, la obiect, serios şi responsabil. Faptul că are fluency în engleză şi că zâmbeşte nu e suficient.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite