Premierul Orban, pus în încurcătură de preşedintele Iohannis

Ce poate pune mai abitir pe gânduri pe orice om cinstit, cât de cât atent la ceea ce se întâmplă pe scena politică din România, dar şi ce poate da mai multă apă la moară celor ce tot vorbesc despre existenţa unui conflict mocnit între preşedintele Iohannis şi premierul Orban decât decizia celui dintâi de a promulga rapid, fuga-fuguţa legea care dublează alocaţiile de stat pentru copii?

În urmă cu doar câteva zile, Preşedintele a anunţat că este foarte posibil să semneze legea. A trecut la fapte marţi. Punându-l astfel în mare încurcătură nu doar pe prim-ministrul Orban, ci şi pe toţi cei ce fac parte din ceea ce unii spun că ar reprezenta „guvernul meu”. În frunte cu ministrul de Finanţe, dl. Florin Cîţu.

Să recapitulăm puţin desfăşurarea faptelor. La foarte puţină vreme după adoptarea Legii, atât premierul cât şi mai sus-menţionatul ministru au declarat că nu sunt bani pentru dublarea în chestiune. De altminteri, Legea bugetului de Stat pe anul 2020, promulgată de domnul preşedinte nici nu prevede sumele aferente pentru o astfel de operaţiune. D-lui Klaus Werner Iohannis îi era cum nu se poate mai simplu să trimită legea referitoare la alocaţii la Curtea Constituţională pe motivul că în cuprinsul ei nu se indică sursa de finanţare. Preşedintele s-a mulţumit să îi certe şi la sfârşitul anului trecut, şi în primele zile ale lui 2020 pe pesedei că au iniţiative legislative iresponsabile şi populiste ca pe urmă să le facă voia. Numai că ce să vezi ? Preşedintele împuşcă  doi iepuri dintr-un foc. Se pune bine şi cu cei care au sentimente anti-PSD, nu îşi strică nici  bunele relaţii cu părinţii care sunt adevăraţii beneficiari ai legii.

 Aşteptându-se, pesemne, la mişcarea de imagine, populistă a d-lui Iohannis, zilele trecute dl. Ludovic Orban a făcut un pas în spate. A spus că despre o eventuală punere în aplicare a legii ar putea fi vorba doar în a doua jumătate a anului acestuia. Atunci când se speră că vom avea parte de o redresare economică. Aşa să fie cum se speră! Iată însă că acum, dat fiind faptul că legea e semnată de ES. Dl. Klaus Werner Iohannis punerea ei în aplicare trebuie făcută la trei zile de la publicare în Monitorul Oficial. Sigur, premierul şi “guvernul meu” pot să recurgă la operaţiunea prorogării. Un anunţ în acest sens a şi fost făcut de ministrul Violeta Alexandru. Ieri spusele d-nei Alexandru au fost confirmate de dl. Orban dar şi de preşedintele Iohannis. Dar cine iese rău din asta, cine va juca rolul lui Bau-Bau? Fireşte, Executivul şi dl. Orban.  

Unii văd o sursă de finanţare a creşterii alocaţiilor în ipotetica eliminare a pensiilor speciale. Să fie oare întâmplător faptul că PSD, prin vocea preşedintelui său, dl. Marcel Ciolacu, totodată preşedinte al Camerei Deputaţilor, a anunţat tot marţi că doreşte o sesiune parlamentară extraordinară în vederea eliminării pensiilor speciale. Oare auzul acestei veşti mai mult decât minunate l-a determinat pe dl. Iohannis să îşi pună la treabă Mont Blanc-ul? Nu era oare mai bine să îşi pună mai întâi la lucru capul, să aştepte şi să vadă dacă anularea pensiilor speciale devine realitate pe cale parlamentară şi abia apoi să semneze legea care, cum spuneam,  îl pune în mare încurcătură pe cel ce ar trebui să fie primul, principalul său colaborator.

Tare multe lucruri ciudate se întâmplă în aceste zile de început de an. Multe şi în viteză maximă. Şi de prea multe ori dl, Iohannis e în ipostaza surprinsă în zicala „na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o”. Acesta în vreme ce lucrurile frânte intră, în mod bizar, în “aria de competenţă” a d-lui Orban.

Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevarul.ro