Iar „specialiştii” din umbră îşi dau şi ei importanţă şi sperie lumea mai mult decât este cazul.

Ce nu înţelege premierul

Au fost discuţii ample şi decizii ale CCR asupra întrebării: cine are dreptul să impună restricţii ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. În sfârşit, premierul n-a avut încotro şi a admis ce spune Constituţia la art 53: doar parlamentul are acest drept.

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Pentru că a acceptat extrem de târziu acest articol, şi a crezut că el ştie mai bine cum pot fi protejate vieţile şi sănătatea cetăţenilor, a trimis un proiect de lege în parlament cu doar  patru zile înaintea expirării Stării de Urgenţă. Pe o temă aşa de controversată şi plină de capcane, este exclus ca parlamentul să se pronunţe în 4 zile. Discuţiile în comisii şi în plen vor fi ample, aşa cum e normal într-o democraţie. Nu să înghită pe nemestecate  ce spune un singur om, premierul României.

Bănuind că aşa se va întâmpla, premierul anunţă măsurile de rezervă.

„Nu se pot impune reguli fără ca acei care încalcă aceste reguli să fie într-un fel pedepsiţi”. Prima întrebare. Aceste reguli încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale? Voi da exemple în continuare din care rezultă că da, le încalcă.

„Noi aşteptăm decizia Curţii Constituţionale de miercuri, ca urmare a sesizării depuse de Avocatul Poporului şi, funcţie de această decizie, vom corecta actul normativ care reglementează starea de urgenţă printr-o ordonanţă, astfel încât să lăsăm totuşi anumite instrumente privitoare la aplicarea regulilor imediat la ieşirea din starea de urgenţă. Probabil nu vom putea da amenzi, dar regulile vor fi stabilite prin hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă”.

Te freci la ochi şi nu-ţi vine să crezi. Nu numai că premierul n-a auzit de art 115 alin 6 din Constituţie:

(6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Care spune clar, ca şi deciziile CCR, că nu poate da OUG care să afecteze drepturile şi libertăţile fundamentale.

Dar vrea să lase ca „regulile”, adică încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, să fie date şi de un organism inferior guvernului, CNSSU. Precum şi prin ordine comune ale ministerelor. În proiectul de lege trimis parlamentului se recunoaşte clar, la art 1, „instituirea unor măsuri temporare, … inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale”.

Şi la art 2 proiectul de lege trimis parlamentului spune negru pe alb:

„Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare şi graduale ale exerciţiului liberei circulaţii, libertaii întrunirilor, dreptului a muncă, libertăţii economice, dreptului la învăţătură, la viaţa intimă familială şi privată, dreptului la grevă şi ale exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale”.

Eu înţeleg presiunea şi munca enormă de la nivelul guvernului şi al instituţiilor. Dar cu principiile democratice nu te poţi juca, nu le poţi ignora nici măcar în astfel de condiţii. Nu poţi acumula tu, premier, o putere absolută numai din motive de pandemie care este în scădere mai peste tot în lume.

Câteva exemple de „reguli” care încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale

În interiorul localităţilor circulaţia e liberă, nu şi în afara lor. Doar dacă te înscrii într-una din categoriile enumerate de proiectul de lege. Întreb şi eu. Cu ce este mai riscant să te urci în maşina ta, eventual cu familia, şi să pleci la munte să faci drumeţii, şi să te cazezi la un hotel. Cum este mai mare riscul, comparativ cu aglomeraţiile urbane? În hoteluri aproape goale, cu mâncare adusă de acasă, fac o excursie până la cabana Susai, iar pe drum mă intersectez, eventual, cu câţiva turişti ca şi mine. Unde este riscul? Interdicţia există, pentru că hotelurile sunt închise pentru turişti, iar drumeţiile nu mai apar printre motivele pentru care poţi părăsi localitatea. Sau te opreşte poliţia la ieşirea din oraş, şi îi spui poliţistului ce vrei tu. Că ai plecat la pescuit, şi ai şi o undiţă în maşină. Cum te verifică că nu minţi? Doar aşa, să facem cozi pe şosele, la ieşirea sau intrarea în oraşe? Să ne dăm importanţă?

O astfel de „regulă” îmi încalcă mie dreptul la libera circulaţie, art 25 din Constituţie:

(1)Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.

Dacă proiectul de lege trimis parlamentului va fi aprobat, măcar am garanţia că a fost adoptat de forul prevăzut în Constituţie. Chiar dacă personal nu sunt de acord cu acest proiect.

Restricţii în spaţii comerciale. Sunt îngrădiri ale dreptului la muncă, de asemenea prevăzut în Constituţie. Mai general vorbind, care sunt riscurile pentru viaţa cetăţenilor dacă economia rămâne blocată în continuare? Cum îşi procură cetăţenii hrana şi cele necesare traiului dacă nu mai au salariu, le-a fost reziliat contractul de muncă. Aici nu există riscuri majore? Dar dacă deficitele bugetare urcă la 10-12%, şi nu ne mai împrumută nimeni? Aici nu există riscuri?

Concluzie

Aşa cum recunoaşte şi proiectul de lege trimis parlamentului, aşa zisele „reguli” sunt restrângeri importante ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate de Constituţie. Ele pot fi adoptate doar de parlament, sau deloc. Nu se pot substitui guvernul, ministerele, CNSSU, parlamentului. Intenţia guvernului de a reglementa prin OUG starea de alertă, adică să aplice restricţii în locul parlametului,  nu este constituţională. Cu atât mai puţin dacă CNSSU ar face acelaşi lucru.

Parlamentul trebuie să cântărească cu grijă ce este mai important acum: blocarea economiei în continuare, interzicerea cetăţenilor să călătorească, să muncească, cu mască, fără mască, sau pornirea economiei, asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Statul poate da acum, după 2 luni de stare de urgenţă, sfaturi şi recomandări cetăţenilor. Situaţia epidemiei nu mai face necesară interzicerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale, precum activitatea economică din care salariaţii îşi procură hrana pentru ei şi familiile lor.

Nu văd nici cum preşedintele ar putea prelungi Starea de Urgenţă. De vină este guvernul, că nu s-a dus din timp la parlament să ceară prelungirea unor restricţii ale drepturilor si libertăţilor fundamentale. Să dea timp parlamentului să cântărească cu grijă ce este bine si ce nu e. Chiar dacă premierul Orban le spune „reguli”!

LE

Un alt ministru căruia puterea i-a luat minţile. Marcel Vela declară la tv, la ora de maximă audienţă:

„Dacă nu are mască şi strănută poate avea dosar penal, pentru că a avut un comportament care se încadrează în zona penalului şi a contribuit la răspândirea bolilor. Sunaţi la 112!“

Cu alte cuvinte, dacă cetăţenii observa pe cineva că strănută pe stradă, îl imobilizează, sună la 112 şi vine poliţia să-i facă dosar penal.

Incitare la violenţă, venită din partea ministrului de Interne. În spatii libere, pe stradă, masca nu este obligatorie, iar strănutul este un gest reflex, nu poate fi controlat de voinţa omului. Mai ales de cei alergici la polen. Câţi din cei care strănută sunt infectaţi? Unu la 100.000? Şi pentru asta ii imobilizezi pe stradă şi chemi politia? Noaptea minţii!

LE

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că, după 15 mai, românii nu vor putea călători în afara localităţilor de reşedinţă decât pentru motive întemeiate şi în baza unor declaraţii pe propria răspundere. În acest moment nu există însă baza legală pentru limitarea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi. CNSSU nu are dreptul sa impuna limitari ale exercitiului unor drepturi si libertati fundamentale