Posibile regrupări de forţe pe scena politică,  după prezidenţiale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Alegerile din 26 mai, arestarea lui Dragnea, moţiunea de cenzură şi alegerile prezidenţiale provoacă schimbări şi regrupări  de forţe pe scena politică. Alegerile din 26 mai au arătat partidelor ce pondere mai au în simpatia publică, arestarea lui Dragnea a pus capăt iluziei întreţinute de Dragnea şi Tăriceanu că politicul ar putea încăleca justiţia, moţiunea de cenzură a spulberat mitul supremaţiei parlamentare a PSD.

Alegerile prezidenţiale vor consolida poziţia lui Iohannis, ca principal actor în scena politică românească.

Reconfigurarea scenei politice după prezidenţiale

Preşedintele Iohannis. Este posibil să câştige din primul tur, după ce Viorica Dăncilă  a pierdut  guvernarea, iar Dan Barna este în centrul unui scandal legat de opţiunile USR după moţiunea de cenzură.  Iohannis este artizanul ieşirii PSD de la guvernare, după ce a blocat complet guvernul Dăncilă, fără sabia suspendării deasupra capului. Are o experienţă politică remarcabilă, internă şi externă, căpătată în cinci ani de mandat. Este în parteneriat cu cel mai mare partid din opoziţie, PNL, alături de care va propune o nouă paradigmă guvernamentală. A şi declarat, că nu o să-i „lase de capul lor”. Este clar că în al doilea mandat, alături de PNL şi de un parlament partener, Iohannis va duce România mult mai rapid pe drumul european şi al colaborării cu America. Rezultatele la prezidenţiale vor arăta şi dacă populaţia României a înţeles de unde vine şansa unui progres, a unei vieţi mai bune: de la socialiştii cu gena comunistă  în apucături, sau de la  partide de dreapta, având drept suport valorile europene şi ale statului de drept.

Preşedintele Iohannis poate convinge NATO să-şi mute principalul bastion al flancului de sud-est din Turcia în România, cu investiţii uriaşe în Dobrogea, în noi baze militare, care sa înlocuiască baza de la Incirlick, din Turcia.

PSD. Decontează acum iluziile şi basmele din programul de guvernare creat de Dragnea-Vâlcov-Vasilescu. Au crescut, într-adevăr, veniturile şi pensiile, dar inflaţia şi lipsa investiţiilor anulează cam tot ce a mărit guvernul PSD. Lipsa infrastructurii,  şcolile cu wc-ul în curte, lipsa investiţiilor în spitale noi, în autostrăzi, aşa cum se lăudau în programul de guvernare, i-au pus pe gânduri pe alegători, şi în 26 mai PSD şi-a înjumătăţit scorul de la precedentele alegeri. Arestarea lui Dragnea şi moţiunea de cenzură au demonstrat că societatea românească are anticorpii necesari să se ferească de o dictatură cu „faţă democratică”. Prestaţia lamentabilă a premierului Dăncilă a fost bomboana pe coliva (politică)   a PSD. Aşa cum evoluează lucrurile, un scor dezastruos la prezidenţiale va duce la decapitarea actualei conduceri a PSD, fără existenţa unui lider care să preia conducerea,  cu şanse de redresare a imaginii PSD. Se încheie un capitol ruşinos în istoria politică a României.

PNL.  Va prelua guvernarea, posibil din prima solicitare de învestitură. Un guvern de tranziţie, fără obiective ambiţioase, în absenţa unui parlament care să susţină aceste obiective. Este suficient să arate populaţiei la ce furturi şi fraude s-a pretat guvernarea PSD, să ofere parchetelor, DNA, dovezile pe care le vor găsi în ministere. Apoi, să treacă la deparazitarea instituţiilor statului, dând afară  clientela PSD. Chiar şi atât, şi electoratul va sta cu ochii pe dovezile care vor îngropa definitiv PSD.  PNL are şansa de a trece la reducerea drastică a cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reducerea numărului de ministere, agenţii, oficii, personal bugetar, iar banii rezultaţi din aceste reduceri să fie îndreptaţi spre şcoli, spitale şi infrastructură. Tăierea pensiilor speciale, a cumulului pensii cu salarii la stat, a salariilor nesimţite din administraţie, toate vor fi bine primite de către populaţie. Digitalizarea întregii administraţii va uşura politica de reducere a cheltuielilor de funcţionare a statului şi va reduce nivelul corupţiei, fraudelor şi ilegalităţilor comise de funcţionarii proveniţi din clientele de partid. Chiar şi dacă va promova doar aceste obiective, şi tot va avea de câştigat în ochii electoratului, în perspectiva  alegerilor viitoare.

PNL ar putea  să fuzioneze cu PMP şi ALDE.  Circulă informaţii în piaţa media în acest sens. Este cumva logic să se întâmple aşa, pentru că PMP şi ALDE riscă să nu mai facă pragul electoral, şi să nu intre în parlament. Aceste fuziuni, simultan cu retragerea lui Traian Băsescu de la conducerea PMP, reprezintă operaţiuni win-win, asigurând PMP şi ALDE locuri în viitorul parlament, locuri care altfel devin problematice.

USR. Deşi a înregistrat un scor remarcabil la europarlamentale, USR a făcut în ultimul timp un joc sincigas. A propus să rămână Dăncilă la guvernare, încă 2-3 luni până la alegeri parlamentare anticipate, sabotând şi şantajând  PNL la investirea noului guvern. Aceste acţiuni presupun un egoism feroce. A votat la moţiune plecarea guvernului Dăncilă, dar acum s-a răzgândit. Spune că parlamentul actual frânează reformele, dar crede că există o majoritate parlamentară de acord să plece acasă. Nu explică care sunt paşii procedurali pentru a face un parlament să plece acasă, chiar dacă nu vrea. Atâtea fracturi logice sunt greu de priceput. Alegătorii  şi simpatizanţii USR sunt oameni inteligenţi şi educaţi, nu văd cum să înghită atâtea prostii şi inconsecvenţe logice. Dacă merge mai departe pe acest drum, dacă nu votează instalarea guvernului Orban, aruncând ţara în haos, cu guvernul Dăncilă rămas interimar mult şi bine, USR va plăti scump în alegerile viitoare.

Pro România. Colapsul care va demola PSD după alegerile prezidenţiale are ca principal beneficiar pe Victor Ponta. Un număr însemnat de  parlamentari PSD vor migra la Ponta, în speranţa obţinerii unui mandat de parlamentar în 2020. Mai ales că Ponta anunţă o selecţie dură, nu primeşte personaje compromise din PSD. Ponta poate ajunge uşor la 100-120 de parlamentari în actuala configuraţie, înclinând balanţa în parlament la aprobarea legilor iniţiate de guvern.  Un consens punctual între Ponta şi PNL, pe diferite proiecte de legi, ar fi benefic pentru România. Şi Ponta doreşte reducerea birocraţiei, reducerea numărului de ministere, de judeţe şi entităţi administrative. Aici este pe aceeaşi lungime de undă cu PNL.

În concluzie

Este de aşteptat apariţia a două mari blocuri politice, unul de stânga în jurul lui Ponta, şi altul de dreapta în jurul PNL. USR-ului i s-a urcat la cap recentul scor de la europarlamentare, şi va trebui să decidă pe ce drum o ia. Să rămână partid balama, fără putere în parlament, precum UDMR, nu cred că-i convine pe termen lung. Aproape sigur poziţia actuală, de „Gică contra”, îl va costa scump la alegerile din 2020. Până la urmă,  acesta este drumul normal, cu două mari blocuri politice, pe care au mers şi alte democraţii, acum stabile şi consolidate.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite