Portretul funcţionarului public, în viziunea parlamentarilor români
0
Deputaţii şi senatorii au depus mai multe proiecte de lege prin care vor schimbarea Statutului funcţionarilor publici. În viziunea celor din Legislativ, funcţionarii publici trebuie să „răspundă exclusiv“ în faţa legii pentru actele semnate de ei, pot fi mai greu concediaţi când sunt aproape de pensie, iar în unele cazuri ajung să fie colegi cu parlamentarii deveniţi aproape peste noapte funcţionari publici sau înalţi funcţionari publici.
În cele două Camere ale Parlamentului sunt depuse mai multe proiecte de lege prin care aleşii urmăresc modificarea statutului funcţionarilor publice după bunul plac, de cele mai multe ori aceste schimbări urmând a aduce beneficii oamenilor cărora le e adresată legea, însă şi deputaţilor şi senatorilor.
La Camera Deputaţilor se află un proiect de lege care prevede că înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici de conducere pot candida pentru funcţii de demnitate publică numai după suspendarea, în condiţiile legii, a raporturilor de serviciu, nu după încetarea raporturilor de serviciu, aşa cum e stipulat în Legea 188 din 1999 privind Statutul funcţionarilor publcii.
Proiectul de modificare a Statutului funcţionarilor publici este semnată de un deputat PNL, Lucian Bode, de doi deputaţi social-democraţi - Gheorghe-Dănuţ Bogdan şi Sorin Roman şi de patru reprezentanţi ai minorităţilor - Ghervazen Longer, Ion Marocico, Adrian-Miroslav Merka, Nicolae Mircovici. Ei susţin, în expunerea de motive, că toţi cetăţenii români beneficiază de dreptul de a candida, iar restrângerea acestuia în cazul înalţilor funcţionari publici ar fi excesivă şi discriminatorie. Camera Deputaţilor este for decional pentru această propunere legislativă, Senatul pronunţându-se împotriva proiectului de lege.
Concediere dificilă a celor aproape de pensie
Un proiect de lege depus săptămână trecută la Senat de parlamentari din PSD, UNPR, PNL şi ALDE prevede că nu pot fi reduse posturile funcţionarilor publici dacă aceştia îndeplinesc anumite condiţii, şi anume mai au trei ani până la pensie, au vechime în muncă de cel puţin zece ani şi au obţinut la evaluarea profesională, în ultimii cinci ani, calificativul „foarte bine”.
„În caz de disponibilizare, în urma reorganizării autorităţilor şi instituţiilor publice, funcţionarii publici care se apropie de vârsta de pensionare rămân, după o viaţă de muncă, până la pensionare, fără un venit care să le asigure nivelul minim de trai. Ştim, de asemenea, că după vârsta de 55 de ani pe aceşti cetăţeni nu îi mai angajează niciun operator ecnomic”, se precizează în expunerea de motive la propunerea legislativă.
Mai multă răspundere
Într-o altă propunere legislativă, iniţiată de deputatul liberal Grigore Crăciunescu, prevede că secretarii instituţiilor şi funcţionarii publici „răspund exclusiv“ în faţa legii pentru actele semnate de ei, fiind absolviţi de răspundere aleşii locali. „Prin această măsură considerăm că s-ar stopa acţiunile de intimidare şi corupţie ale factorilor politici de decizie din administraţia publică locală", se arată în expunerea de motive a deputatului PNL. Proiectul de lege mai prevede că acei funcţionari publici care emit o opinie separată unui act juridic, exprimând impresii despre posibila ilegalitate a acestuia, sunt absolviţi de răspundere.
Parlamentarii devin funcţionari publici
Aproape 40 de senatori, majoritatea membri PSD şi UNPR, au iniţiat un proiect de lege de modificare a Statutului funcţionarilor publici, astfel încât parlamentarii să devină automat funcţionari publici şi chiar înalţi funcţionari publici, fără concurs, după ce li se încheie mandatul. Singurele condiţii sunt ca parlamentarii să fi avut măcar un mandat complet şi să fie absolvenţi de studii superioare.
Prin această iniţiativă este schimbat modul în care o persoană poate deveni funcţionar public, adică în urma unui concurs şi apoi prin numire în urma validării rezultatelor: „Funcţionarii publici sunt persoanele numite în condiţiile prezentei legi într-o funcţie publică, precum şi senatorii şi deputaţii care au exercitat un mandat complet de parlamentar “, precizează un alineat de lege al iniţiativei.
Un proiect asemănător depus în urmă cu doi ani ani de deputatul PNL, Ioan Oltean. Liberalul vrea ca pe lână parlamentari şi preşedinţii de consilii judeţene, primarii oraşelor cu un număr de peste 50.000 de locuitori care au avut cel puţin două mandate consecutive să poată intra în categoria înalţilor funcţionari publici fără a susţine concurs.
Consilierii personali ai deputaţilor şi senatorilor asimilaţi funcţionarilor publici parlamentari
16 parlamentari ai UNPR, un deputat liberal şi unul social-democrat vor să-şi arate bunăvoinţa şi faţă de cei care-i consiliază. Astfel, consilierii aleşilor angajaţi cu contracte civile ar putea deveni funcţionari publici parlamentari dacă solicită acest lucru şi dacă au o vechime de cel puţin 5 ani în funcţia respectivă, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. „În dorinţa de profesionalizare a corpului funcţionarilor publici parlamentari se impune completarea prezentei legi prin introducerea unui nou articol care să facă referire la ocuparea funcţiei publice parlamentare de către consilierii - care reprezintă cel mai mare grad profesional - angajaţi cu contracte civile prin dovedirea valorii lor profesionale prin vechimea acumulată de minim 5 ani în structurile Parlamentului’’, susţin iniţiatorii.
Astfel, oamenii aduşi de parlamentari pentru a-i sfătui şi ajuta, adică persoanele a căror angajare depinde aproape total de recomandarea lor de către alesul pe care îl vor consilia şi care intră fără concurs, ar putea să devină funcţionari, ceea ce ar duce la anumite avantaje pentru ei. Statutul de funcţionar public parlamentar implică mai multe drepturi şi beneficii. Odată încadraţi ca funcţionari publici parlamentari, consilierii pot profita de acest statut şi candida pentru diferite funcţii din administraţia centrală sau locală, cum este cazul deconcentratelor, în situaţia în care bifează criteriile legate de studii.
Se încarcă comentariile...
