Ponta, minciună cu repetiţie în disputa alegerilor parţiale. Cum a sfidat premierul trei decizii ale instanţei

Ponta, minciună cu repetiţie în disputa alegerilor
parţiale. Cum a sfidat premierul trei decizii ale instanţei

Ponta minte atunci când spune că legea nu-i dă voie să organizeze alegeri parţiale

Premierul Victor Ponta acuză PNL de tupeu pentru că îi cere să organizeze alegeri parţiale, în condiţiile în care legea electorală s-a schimbat. Însă Ponta trebuia să organizeze alegeri conform legii electorale aflate în vigoare până în luna mai, lucru confirmat de trei instanţe de judecată

Ştiri pe aceeaşi temă

Premierul Victor Ponta a postat duminică un mesaj pe Facebook în care îi acuză pe liberali de tupeu şi de minciună, pentru faptul că cer Guvernului să organizeze alegeri parţiale. În realitate, lucrurile stau exact pe dos. „Devine din ce în ce mai clar că actualul PNL/PDL bate record după record în ce priveşte tupeul cu care îi mint pe oameni! (citiţi mai jos explicaţiile logice şi de bun simţ date de deputata Gabriela Podaşcă - vicepreşedinta Comisiei pentru Legile Electorale)!“, a scris Ponta pe Facebook, oferind un link către un comunicat de presă semnat de colega sa de partid, Gabriela Podaşcă, şi publicat de Agerpres. În comunicat, Podaşcă acuză la rândul ei PNL că încearcă să manipuleze opinia publică. „În ce priveşte alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, noua lege electorală stipulează revenirea la votul pe listă. În acest context, nu mai pot fi organizate alegeri parţiale pentru colegii uninominale deoarece aceste colegii nu mai există, conform noii legi“, susţine Gabriela Podaşcă.

Noua lege electorală, de care pomeneşte Gabriela Podaşcă, a intrat în vigoare în luna mai şi abrogat-o pe cea veche, după ce PSD şi PNL au ajuns la un consens politic. Însă acest lucru este lipsit de relevanţă în polemica stârntină de Podaşcă şi alimentată de Ponta. De ce? Pentru că premisa de la care porneşte Gabriela Podaşcă este falsă. Guvernul ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale până în luna mai, adică după vechea lege electorală, nu după noua lege. Acest lucru a fost consfinţit de trei instanţe din România: mai întâi de Curtea de Apel Cluj (care a cerut Guvernului să organizeze alegeri pentru funcţia de preşedinte al CJ Cluj), apoi de o instanţă a Curţii de Apel Bucureşti (care a cerut alegeri pentru locurile vacante din Parlament) şi un alt complet al Curţii de Apel Bucureşti (care a cerut alegeri pentru locurile rămase vacante în administraţia locală). Cum niciuna dintre cele trei decizii nu a fost definitivă, premierul Ponta le-a ignorat pe toate.

Liberalii îi amintesc lui Victor Ponta cele trei sentinţe defavorabile lui. „Decizia instanţelor au fost date înaintea modificării legislaţiei electorale. Victor Ponta face acum aceste afirmaţii care denaturează în mod intenţionat adevărul într-o încercare de a se disculpa. Ceea ce susţine pare corect în aparenţă, dar este fals în realitate“, susţine purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe. Pe scurt, Ponta invocă faptul că legea electorală s-a schimbat, însă acest lucru s-a întâmplat după deciziile celor trei instanţe, el nerespectând normele legale de până atunci.

Breşa din lege
Cum s-a ajuns ca instanţa să ceară alegeri parţiale? Premierul Ponta a tot refuzat să organizeze un scrutin parţial profitând de o portiţă a vechii legi electorale. Potrivit acelui text, Executivul era obligat să organizeze alegeri parţiale în termen de 90 de zile din momentul vacantării unui loc, însă nu era prevăzută nicio sancţiune în caz că pur şi simplu Guvernul refuza să organizeze scrutinul. Astfel, Ponta s-a opus sistematic unor alegeri parţiale, mai ales după alegerile prezidenţiale, când PSD a început să cadă în sondaje. Aşa că PNL a dat Guvernul în judecată pentru că se opune organizării alegerilor parţiale şi a câştigat de trei ori în primă instanţă.

Strategia lui Ponta
„Lucrurile sunt foarte clare şi în privinţa alegerilor pentru administraţia publică locală. Nu pot fi organizate alegeri pentru mandatele de primar, consilier local sau judeţean cu un an înainte de termenul mandatului“, susţine Gabriela Podaşcă. Deşi Podaşcă vorbeşte de noua lege electorală, tot la cea veche trebuie să ne întoarcem, pentru că în baza legii vechi Ponta trebuia să organizeze alegeri parţiale şi pentru administraţia locală. Iar vechea lege electorală interzicea organizarea de alegeri parţiale cu mai puţin de un an înaintea celor la termen. Cum alegerile locale sunt programate pentru iunie 2016, Ponta a tot tras de timp până când termenul –limită de organizare a unui scrutin parţial a fost depăşit. „În cazul alegerilor locale parţiale, data limită în care Guvernul putea emite o hotărâre privind organizarea alegerilor era 4 mai “, arăta Ana Maria Pătru, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Între timp, la finalul lunii mai, a apărut şi noua lege electorală care a abrogat-o pe cea veche, însă acest lucru nu are relevanţă în această discuţie, pentru că oricum exprirase termenul legal în care Ponta putea organiza alegeri.

În concluzie, premierul Ponta a refuzat să organizeze alegeri pe vechea lege până când termenul-limită a fost depăşit. Acum, Victor Ponta se face că uită de vechea lege electorală (pe care n-a respectat-o) şi vorbeşte numai despre noua lege electorală (oricum irelevantă). „Au votat (n.r.- liberalii)  în unanimitate noile legi electorale (alegeri locale şi parlamentare) prin care se reglementează clar că se aleg pe listă preşedintii de CJ şi parlamentarii / pentru locurile vacante nu se mai fac alegeri parţiale, iar legile anterioare sunt abrogate!“, scrie Ponta pe Facebook. Însă premierul omite să spună că până ca vechea lege electorală să fie abogrată (mai 2014), Guvernul putea organiza liniştit alegeri parţiale.

Disputa s-a mutat la CSM
Liberalii au depus o plângere penală împotriva lui Ponta pe motiv că a blocat organizarea alegerilor parţiale. Dar, săptămâna trecută, Parchetul General, condus de Tiberiu Niţu, a dispus neînceperea urmăririi penale a premierului Ponta. „PNL (care a iniţiat şi votat legile) face plângeri penale contra Guvernului că de ce nu organizează alegeri parţiale. Normal că procurorii le resping plângerile peneliştilor tocmai în baza legilor elaborate şi votate de penelişti“, a ripostat Ponta pe Facebook. Însă nu schimbarea legii a stat la baza deciziei procurorilor de a nu dispune începerea urmăririi penale a lui Ponta, ci tocmai faptul că legea electorală veche nu stipula nicio sancţiune dacă Guvernul refuză să organizeze alegeri. Liberalii însă nu s-au lăsat. Deputatul PNL Radu Zlati a sesizat CSM cu privire la scoaterea de sub urmărirea penală a lui Victor Ponta de către Parchetul General, în contextul în care trei instanţe judecătoreşti au stabilit că premierul a încălcat legea prin neorganizarea alegerilor parţiale. De partea cealaltă, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a cerut CSM să verifice dacă declaraţiile liderilor PNL aduc atingere independenţei Justiţiei.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: