În ce condiţii rămâne valabil acordul de coabitare dintre Ponta şi Băsescu

Coabitarea dintre preşedinte şi premier funcţionează doar pe hârtie

Premierul Victor Ponta afirmă că acordul de colaborare semnat cu preşedintele Traian Băsescu rămâne în vigoare şi este unul important pentru România, deşi consideră că multe dintre cerinţe nu mai sunt valabile.

Şeful Guvernului a făcut referire, astfel, la prevederile din acord privind legarea aderării la Schengen de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi bugetul comunitar al României pentru perioada 2014-2020.

„Ce am stabilit în pactul de colaborare nu mai e valabil. Ce am stabilit legat de MCV şi de aderarea la Schengen nu a fost respectat, ce am stabilit să obţinem la Bruxelles nu am obţinut“, a spus Ponta la RTV.

Întrebat dacă în aceste condiţii consideră că acordul semnat cu Băsescu a fost încălcat, Ponta a răspuns însă negativ, afirmând că acesta rămâne valabil.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că fără transmiterea către guvernele ţărilor UE a unei scrisori semnate de premier şi preşedinţii Camerelor privind aspectele negative din raportul MCV, România are şanse aproape zero privind o decizie de aderare la Schengen în Consiliul JAI din martie.

Premierul Ponta a afirmat însă că preşedintele Traian Băsescu luptă împotriva intereselor României dacă se bate pentru ca decizia din luna martie privind aderarea la spaţiul Schengen să fie legată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

Ce prevede acordul
La Capitolul „Spaţii de cooperare şi modalitatea de cooperare“ din controversatul acordul pe care şi-au pus semnătura premierul Ponta  şi preşedintele Traian Băsescu se menţionează: „Există domenii efective în care cooperarea dintre cele două componente ale executivului se impune. Există deja un set de mecanisme instituţionale şi o jurisprudenţă în materie administrativă care va fi menţinută. Astfel, vor fi respectate de către fiecare atribuţiile şi poziţiile celeilate părţi în actele de decizie administrativă ce implică ambele părţi, cu bună credinţă, evitând blocajele , dar cu respect faţă de argumentele fiecărei părţi. (...) Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final. În această materie se înscriu: numirea Procurorului General, Procurorul-şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi Guvernului“.