Politicienii care acuză SIE îşi pierd credibilitatea în exterior

Teodor Meleşcanu la Adevărul LIVE cu Ioana Lupea şi Dan Marinescu

Directorul SIE Teodor Meleşcanu dezvăluie că şi la nivelul de conducere al SIE s-au făcut intervenţii pentru a schimba modul de gândire sau de acţiune dar că acestea nu au avut niciodată niciun succes. Deirectorul SIE atragte atenţia că politicienii forumulează la adresa SIE acuzaţii care nu se verifică, partenerii externi îşi pierd încrederea în cei care acuză, un lucru grav din moment ce aceştia reprezintă interfaţa României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Traian Băsescu spune că se fac presiuni politice asupra serviciilor secrete, iar şeful SRI George Maior a invocat şi el astfel de presiuni.  Există şi asupra SIE?

Evaluarea unor astfel de presiuni e subiectivă. Niciodată nu a existat o intervenţie la nivelul conducerii serviciului care să determine acţiuni la limita legii sau chiar dincolo de lege. O astfel de acţiune nici nu ar fi posibilă datorită organizării serviciului: un regulament stabilit, ordine scrise, verificări încrucişate. Sigur, la nivel de comandă, că la nivelul aparatului nu prea ştiu ei cine lucrează, au mai fost anumite demersuri care într-un fel pot fi interpretate ca o modalitate de a influenţa o anumită direcţie de acţiune sau de gândire. "Dar chiar aşa a fost, ia mai gândiţi-vă voi”, cam genul acesta de intervenţii au fost, dar presiuni nu au existat. Au fost gestionate la nivelul nostru, nu s-au transmis la nivel inferior. 
 
Acuzaţiile de politizare pot fi considerate o formă de presiune, poate asupra unora care văd cum cariera lor ar putea să ia o altă turnură?
 
Nu pot să vorbesc în numele tuturor, pe mine nu mă impresionează deloc. De multe ori după o astfel de declaraţie mi s-a dat un telefon, „las-o, că era într-un context, dar noi vă respectăm şi ştim ce faceţi“. Declaraţiile de genul acesta sunt de imagine, dar asta nu înseamnă că nu au impact  negativ asupra moralului lucrărorilor. Cei care lucrează în SIE sunt oameni obişnuiţi cu rate la bancă şi noi le cerem să facă lucruri extraordinare, să accepte privaţiuni.  Şi la un moment dat ei încep să-şi pună întrebări:„La ce bun tot efortul când reacţia pe care o primesc este total nedreaptă şi nefundamentată“. Şi au un impact negativ pentru politica de recrutare, pentru imaginea noastră de instituţie fundamentală a asigurării securităţii României. Nu există acţiuni de acest tip care să nu aibă şi costuri.
 
De ce serviciile secrete sunt prezente din nou în spaţiul public ca subiect de controversă?
 
A fost şi este o perioadă de efervescenţă politică câteodată exacerbată şi tema serviciilor e interesantă. Lucrul cel mai grav, din punctul meu de vedere, este faptul că asemenea acuzaţii care n-au niciun fel de bază, sunt simple opinii exprimate de un politician sau de un ziarist, se rotogolesc în emisiuni la televizor ca un argument că aşa este. Partenerii noştri, cei cu care lucrăm, şi-au dat seama mult mai repede decât oamenii politici din România că suntem un serviciu profesionist şi total neimplicat în politică. Ne cunosc nu din ce spun alţii despre noi, ci din teren, acolo unde oamenii îşi dau seama cine eşti şi ce poţi să faci. Nici ei nu cântă  în corul bisericii, sunt specialişti în culegerea de informaţii, şi văd că s-a lansat o acuzaţie care nu se confirmă. Atunci ei au o problemă, dar nu cu noi, ci cu credibilitatea oamenilor politici. E un aer de superficialitate, de improvizaţie, de lipsă de responsabilitate, foarte grav pentru că politicienii sunt  interfaţa României. E puţin delicat pentru SIE să vezi că te apreciază unii care te ştiu din teren şi nu beneficiarii informaţiilor tale pe care ai răspunderea să-i ajuţi.
 
”Nu am fost consultaţi la legea pensionării generalilor”
 
Credeţi că în spatele declaraţiilor se ascunde poate şi intenţia de schimbare a  conducerii?
Legea privind pensionarea generalilor ar avea ca efect ieşirea la pensie mai devreme a unuia dintre adjuncţii dumneavoastră, Silviu Predoiu.
 
Nu ne afectează acum, ci peste un an şi jumătate.  Pe actualul statut al cadrelor militare, vârsta de pensionare a militarului este la 55 de ani şi şase luni, iar pentru generali la 60 de ani. Propunerile de reducere a vârstei de pensionare a generalilor creează o problemă legată de funcţionarea unor structuri ierarhice, acolo unde există un ghid de carieră. În toate ţările membre NATO şi UE, există un principiu de ascensiune în carieră pe bază de rezultate şi acest lucru face ca un militar să ajungă general între 52 şi 55 de ani. Legea vorbeşte doar despre criteriul vârstei, dar noi avem criteriul de competenţă, criteriul de apreciere de serviciu, criteriul de stare de sănătate. E foarte greu şi pentru domnii minişti Stroe, care are 63  de ani şi Duşa care are 58, fără să mai vorbim de mine, să chemi un general şi să îi spui eşti foarte bun, dar la 55 de ani asta este, la revedere. Noi nu am fost consultaţi asupra acestei legi. Lucrul interesant este că am fost menţionat printre coautorii. Este adevărat, în 2011, am elaborat împreună cu alţi colegi un proiect de lege prin care ceream ca militarilor sub contract să li se recunoască apartenenţa la categoria cadrelor militare. Legea a fost respinsă de Senat, a fost trimisă la Cameră unde  s-a schimbat complet. Nicio vorbă despre militarii sub contract, dar s-a introdus tema pensionării anticipate a generalilor. Acum se caută o formulă graduală de ieşire la pensie, care după părerea mea nu rezolvă chestiunile fundamentale pe care vi le-am spus. Ce a făcut, ce e în stare să facă şi nu ţine seamă de faptul că generalul e ultimul în scara ierarhică, este visul oricui intră într-o asemenea structură. Problema fundamentală rămâne aceea de a înţelege care este utilitatea legii. Poate s-a încercat o reducere a numărului generalilor prin pensionare că e greu să găseşti un motiv  pentru un om care are notări de peste 10 ani de zile cu excepţional şi n-are probleme de sănătate. Dar dacă asta era intenţia se putea face şi pe prevederile legale în vigoare.  
 
„Dacă pentru avem nevoie de o acoperire economică găsim soluţii, avem foarte multă”
 
În Senat a fost depus un proiect de lege de către liberalul Sorin Roşca Stănescu prin care se propune desfiinşarea societăţilor comerciale, ONG-urilor şi fundaţiilor aparţinând serviciilor secrete, excepţie  făcând SIE şi MAPN, care nu au voie să desfăşoare nicio activitate comercială sau de orice formă pe teritoriul României. Vă afectează?
 
Nu cred că serviciile ar trebui să îşi piardă vremea cu activităţi economice, mai ales că nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva şi ar însemna o deturnare de la scopul fundamental pentru care sunt create. Activitatea serviciilor trebuie să fie bugetată, statul îţi cere să faci anumite lucruri şi îţi dă banii pentru a-ţi îndeplini activităţile. Asta nu exclude deloc necesitatea constituirii unor persone juridice sub acoperire care să defăşoare activităţi economice legendate. Potrivit legilor actuale, SIE are dreptul să constituie persone juridice sub acoperire, inclusiv unele care să defăşoare activităţi cu caracter economic. Un mijloc pentru obţinerea de informaţii poate să fie crearea unei firme care îşi deschide un birou  care intră în legătură cu cine trebuie şi aşa mai departe, dar nu pentru a realiza profit. Nu ne afectează pentru că, repet, cu mâna pe inimă, n-avem niciun fel de activitate cu caracter economic, scopul nostru nu este să facem afaceri, ci să aducem informaţii. Şi dacă pentru asta avem nevoie de o acoperire economică putem să găsim soluţii, avem imaginaţie şi experienţă foarte multă.
 
„Mai e vreme de lămurit lucrurile cu Crin Antonescu”
 
Domnul Crin Antonescu, bănuiesc că primeşte informaţii de la SIE. Primiţi feedback?
 
În momentul când merge în străinătate. Pe teme legislative noi nu prea informăm, decât dacă există anumite analize la nivelul UE.
 
După episodul din vară aţi lămurit lucrurile cu Crin Antonescu?
 
Da, ne-am văzut şi când a fost preşedinte interimar. Mai e vreme de lămurit lucrurile.
 
Cu MAE cum colaboraţi?
 
Colaborarea noastră este foarte bine stabilită, pe baza unui protocol bilateral, în care competenţele sunt definite de prevederile legale. Raportat la MAE, cooperarea vizează mai multe paliere. În primul rând ministrul de externe este unul dintre beneficiarii importanţi ai serviciului. În al doilea rând, avem atribuţii în ce priveşte protecţia informaţiilor clasificate-de la vettingul tuturor diplomaţilor şi personalului ce-şi desfăşoară activitatea la reprezentanţele României în străinătoate la protecţia fizică şi info-sec a misiunilor diplomatice- la asigurarea comunicaţiilor prin cifrul de stat si responsabilitatea curierului diplomatic. Ca să fiu foarte sincer, la fel cum se întâmplă în toate ţările, MAE asigură şi acoperirea pentru o parte a ofiţerilor SIE care se află în misiune externă.  Există o diferenţă între informaţiile pe care le obţine un diplomat şi informaţiile pe care le obţin lucrătorii din serviciul nostru. Diplomaţii, conform Convenţiei de la Viena din 1963 au obligaţia de a obţine toate informaţiile exclusiv prin mijloace licite. O asemnea reglementare nu există pentru lucrătorii din servicul nostru. De fapt, activitatea noastră de informare începe acolo unde se termină activitatea de informare a MAE. Nu întotdeauna ceea ce este important pentru cineva din Ministerul de Externe e şi pentru noi. De exemplu dacă pentru un diplomat interlocutorul este, aproape întodeauna fie un omolog, fie un reprezentat al autorităţilor statului de reşedinţă, pentru noi s-ar putea ca un interlocutor privilegiat să fie o secretară, un şef de cabinet la care se adună informaţii confidenţiale. 
 
“Avem rezervişti SIE care dau semnale ce sunt ulterior imputate serviciului”
 
 Domnul Maior spunea că ar avea nişte probleme cu foştii din fostul regim care ar fi încercat să atragă serviciul într-o dispută politică şi economică? SIE are probleme cu foştii?  Oameni care au fost în sistem şi ajung politicieni, consilieri, în administraţie?  
 
Este greu de făcut o judecată de ansamblu în legătură cu rezerviştii. Avem şi noi rezervişti, unii îşi văd de treabă, alţii creează anumite probleme. Avem o asociaţie a rezerviştilor cu care ţinem legătura, au şi o revistă în care publică amintiri. Singura problemă pe care o avem poate nu cu rezerviştii proveniţi din DIE, ci cu cei din SIE care, deşi sunt la pensie, sunt persoane active care discută unii cu alţii şi exprimă idei. Singura problemă este atunci când încep să spună că au relaţii deoarece sunt foşti generali- şi nimeni nu poate verifica asta- şi pot da semnale care ne sunt nouă imputate.
 
Care e credibilitatea pe care o au aceşti rezervişti în faţa celor cărora le furnizează informaţii?
 
Nu am reflectat niciodată la o asemenea întrebare, dar v-aş da un răspuns.Oamenii care au lucrat într-un sistem de informaţii sunt oameni care au  dobândit anumite deprinderi. Ştiu să manipuleze, ştiu să folosească o informaţie, ştiu să pună două lucruri împreună şi să iasă cu o concluzie, ştiu să speculeze şi au şi o aură. De aceea poate că au şi o credibilitate mai mare. Există o singură condiţie: să nu divulge nimic din ceea ce au luat la cunoştinţă în calitate de membru al serviciului şi să nu aroge calităţi pe care nu le au.
 
 Duelurile politicienilor au impact asupra moralului
 
Aţi invocat dificultăţi în recrutarea de personal din cauza declaraţiilor de politizare ale serviciilor secrete. Este o percepţie generală că politica românească este coruptă, iar interesul naţional este subordonat unor interese private. Cu ce mai recrutaţi oameni?
 
Există satisfacţia omului care ştie că face ceva deosebit pentru ţara lui, chiar dacă nimeni nu-l cunoaşte. Seara, când se duce cu metroul acasă, nimeni nu ştie cine e, iar el se gândeşte că a contribuit şi el la faptul că toţi acei oameni merg acasă în linişte, motivaţia este foarte puternică. Este o motivaţie pe care o căutăm la toţi candidaţii şi o cultivăm cu mare seriozitate. Mai există şi o anumită mitologie care circulă, fie că este vorba de filme sau cărţi, de la James Bond, până la ce doriţi dvs. Accentul, la noi, se pune pe testarea calităţilor. Se dă test de cultură generală, de abilitate, de rezistenţă la stres, capacitate de observaţie, spirit de imaginaţie. Salariile sunt ca la toată lumea, marile probleme ale noatre sunt pe domeniul IT unde avem o rată foarte mare de plecări pentriu salarii şi de zece ori mai mari.  
 
Oamenii pe care îi recrutaţi ajung acasă şi văd că preşedintele îi spune premierului pisoi, preşedintele Senatului îi spune preşedintelui că e ilegitim.
 
Impactul există asupra moralului oamenilor, dar ceea ce îi motivează e faptul că ei ştiu  că au contribuit ca un preşedinte ales, un preşedinte de Senat, să se poată duela în siguranţă.
 
Pacepa nu mai e o miză
 
Adevărul a deschis o dezbatere despre aparteneţa la fostele servicii secrete sovietice a generalului Pacepa. În contextul actual, intern şi internaţional, vi se pare binevenită o astfel de dezbatere?
 
Dezbaterile de acest tip sunt ciclice în toate ţările. În SUA, Rusia şi Marea Britanie, din timp în timp, spionii faimoşi reapar în discuţia publică. Eu consider că dezbaterea pe care aţi iniţiat-o şi dvs. este o expresie a acestei apariţii periodice la nivelul dezbaterii publice. În general, oamenii sunt atraşi de această latură ocultă şi obscură a activităţii de informaţii şi de multe ori doresc să înţeleagă cum a fost realitatea.Din punctul de vedere al părţii române, eu nu văd un pericol deosebit sau posibilitatea de a face anumite scenarii legate de Pacepa, pentru simplu motiv că, dacă mai trăieşte, ar trebui să iabă 85 de ani. Deci nu mai este o miză.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: