Şeful Statului a pregătit naţiunea pentru ceea ce ar fi urmat să fie şocul emiterii şi intrării în vigoare cu începere de astăzi a unei ordonanţe militare în care cuvântul „recomandare” este înlocuit cu cei mai categorici, mai drastici termeni.

În fond, dacă ar fi să mă hazardez într-o comparaţie, deşi de data aceasta lucrurile sunt cu mult mai grave, totul punându-se, la urma urmei, în termeni de viaţă şi de moarte, dl. Klaus Werner Iohannis a făcut ceea ce şi- a asumat să facă în 2010 fostul preşedinte Traian Băsescu, atunci când a anunţat, în locul premierului Emil Boc, decizia amputărilor salariale.

Indubitabil, nu e deloc la îndemână, nici defel confortabil să ţi se limiteze libertatea de mişcare. Situaţia ar fi devenit, în noile condiţii, din cale afară de complicată pentru persoanele trecute de 65 de ani cărora li s-ar fi interzis, practic, să iasă din casă. Spre soare, premierul Ludovic Orban a făcut câteva precizări mai mult decât necesare.

Nu am nici cea mai mică îndoială că setul de hotărâri ce dau substanţă textului noii ordonanţe a fost decis de autorităţi cu o mare strângere de inimă. Din motive omeneşti, dar şi cu certitudinea că ele vor avea un cost politic. Deşi ele sunt identice cu cele adoptate de alte state.  Or, dacă e adevărat că dl. Băsescu a decis, în anul 2010, cu bună credinţă,  să se taie salariile fiindcă altminteri România ar fi intrat în colaps, cu aceeaşi bună credinţă ar fi avut obligaţia să trateze anunţul preşedintelui Iohannis. Or, nu, fostul preşedinte al României a profitat încă o dată de situaţie spre a se da în spectacol, oferind o reprezentaţie ieftină, mizeră, penibilă. Fostul vaporean care a traficat blugi şi video-uri (el însuşi s-a lăudat cu asta) s-a lansat iarăşi în glume de bodegă, de tavernă, în declaraţii iresponsabile. A pozat în clovn de slabă calitate, postură în care se complace de când şi-a încheiat cel de-al doilea mandat de preşedinte. Şi nu a făcut-o cu un bilanţ care să-i facă cinste. Dimpotrivă.

 E drept, postura de spuitor de glume ieftine, de bazaconii, de vrute şi nevrute, condiţia de producător de hăhăieli cu damf i-au asigurat d-lui Traian Băsescu regulata prezenţă pe ecranele televizoarelor. Insul a părut băiat de gaşcă, popular, unul de-ai noştri şi aşa s-a ales cu mandatul de europarlamentar şi cu alte câteva mii de euro pe lună. Acum dă sfaturi economice guvernului.  Ca şi alţi deştepţi din PMP.  Dl. Traian Băsescu face glume pe seama preşedintelui Iohannis. Îndeamnă la renunţarea asumării de către Stat a plăţii şomajului tehnic. În schimb, nu l-am auzit pe dl. Băsescu spunând că, în situaţia dramatică prin care trece ţara, renunţă, fie şi numai de dragul exemplului personal, la toate privilegiile de care beneficiază în calitate de fost şef de Stat. Că nu mai vrea să aibă, pe lângă banii pe care îi încasează de la Bruxelles, şi indemnizaţia luată din vistieria ţării. Dl. Băsescu procedează pe mai departe cum îi este felul. E grobian, e fără caracter. În 2010 a impus sacrificii populaţiei, în schimb el, d-na Elena Udrea, doamnele de onoare şi de companie ale acesteia, cele două fiice ale fostului preşedinte şi-au sporit încă şi mai mult conturile grase.

Dl. Traian Băsescu nu este singurul care pune la dispoziţia românilor tabloul mizeriei şi al nimicniciei sale. O fac şi dl. Călin Popescu-Tăriceanu, care, până vara trecută a fost la guvernare, a stat în jilţul de preşedinte al Senatului  căruia puţin i-a păsat de starea spitalelor din România, deşi era, vezi Doamne, al doilea om în Stat şi se bătea în piept cu asta, dar şi dl. Victor Viorel Ponta, ale cărui neputinţă şi incompetenţă crimnale s-au dovedit tragic, cu ocazia incendiului de  la #colectiv

Toţi dau din gură, critică, toţi debitează vrute şi nevrute. Bine ar fi să nu le mai acordăm nici cea mai mică importanţă. Să îi supunem unei izolări morale. Mai mult decât meritată.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro