PNL şi PSD pe partea economică: cine a plagiat de la cine?

PNL şi PSD pe partea economică: cine a plagiat de la cine?

Vasile Blaga, Victor Ponta şi Alina Gorghiu urmăresc aceeaşi relaxare fiscală pentru români FOTO Adevărul

Măsurile de relaxare fiscală, cuprinse în viitorul program de guvernare al PNL, nu aduc nimic în plus faţă de cele cuprinse în Codul Fiscal al social-democraţilor, aflat în dezbatere publică. În ciuda acestui fapt, puterea şi opoziţia se acuză reciproc de lipsă de viziune.

Ştiri pe aceeaşi temă

PNL şi-a lansat, sâmbătă, programul de guvernare cu care speră să dărâme guvernul condus de Victor Ponta. Deşi are aproape 150 de pagini, documentul este, de fapt, un draft de program, care a fost  lansat în dezbatere publică. „De astăzi, PNL cheamă potenţialii parteneri politici la discuţii pentru a crea o majoritate, pentru a aduce PNL la guvernare“, a declarat copreşedintele PNL, Vasile Blaga. Deşi celălalt copreşedinte PNL, Alina Gorghiu, susţine că acest draft de proiect nu este o „reţetă fiscală“, ci oferă o alternativă la măsurile de relaxare fiscală propuse de PSD, documentul pare tras la indigo după cel al puterii. 
 
Liberalii promit că, dacă vor ajunge la guvernare, vor elimina supraacciza la carburanţi, până cel târziu la 31 decembrie 2016. PSD, în schimb, vrea doar să diminueze substanţial nivelul accizelor la carburanţi, deoarece scăderea consumului influenţează negativ veniturile bugetare. Astfel, la motorină, acciza s-ar putea diminua cu 20%, la benzină fără plumb, cu 18,62%, iar la benzină cu plumb, 16,28%, potrivit proiectului noului Cod Fiscal.
 
Aceleaşi ambiţii cu TVA: PNL - 19%, PSD - 20%
 
În viziunea liberalilor, de la 1 ianuarie 2016, TVA ar trebui să se reducă la 19%. Explicaţia? „Actuala cota de 24% a TVA corespunde unui grad de colectare la nivelul unei cote a TVA de 14%, astfel încât PNL apreciază că o cota a TVA de 19% este suficientă pentru a asigura colectarea la acelaşi nivel cu TVA aflată la 24% “, explică liberalii în programul de guvernare. 
 
De cealaltă parte, puterea are un plan pentru TVA în două etape: până la 1 ianuarie 2016, TVA să scadă de la 24% la 20%, iar de la 1 ianuarie 2018 să mai scadă încă două procente, de la 20% la 18%. Prin urmare, atât PSD, cât şi PNL ţintesc un TVA de sub 20%.
 
De asemenea, PSD şi PNL au viziuni asemănătoare şi cu privire la CAS. Astfel, de la 1 ianuarie 2016, PNL doreşte plafonarea contribuţiilor sociale la trei salarii medii brute pe economie pentru profesiile liberale. PSD, în schimb, propune, tot de la începutul anului viitor, introducerea plafonului maxim de cinci salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS, pentru toate persoanele care încasează venituri. Tot social-democraţii ţintesc reducerea contribuţiei de asigurări sociale la angajat de la 10, 5% la 7,5% şi, la angajator, de la 15,8% la 13,5%, ambele aplicabile de la 1 ianuarie 2017. 
 
PNL are ambiţia să revoluţioneze sistemul fiscal naţional prin generalizarea cotei unice de 16%, cât este în prezent, pentru toate tipurile de taxe şi de impozite:16% CAS plătit de angajat, 16% CAS plătit de angajator ,16% impozit pe profit,16% impozit pe venit  şi16% impozit pe dividende. În tabăra puterii, lucrurile stau uşor diferit. Mai exact, PSD urmăreşte să reducerea cotei unice de impozit pe profit şi pe venit de la 16% la 14%, începând cu 1 ianuarie 2019.
 
În plus, PNL doreşte introducerea taxării inverse a TVA pentru carne, întrucât producătorii şi distribuitorii consideră că evaziunea fiscală reprezintă peste 50% din activitate. PSD propune însă reducerea cotei de TVA nu doar pentru carne, ci şi peşte, legume şi fructe, de la 24%, în prezent, la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016.
 
Hulita taxă pe stâlp, omorâtă
 
O altă direcţie prioritară de acţiune, în contextul noii guvernări a liberalilor, este eliminarea aşa-numitei „taxe pe stâlp“, preconizată pentru 31 decembrie 2016. Şi PSD are acelaşi scop, doar că vrea să o elimine cu 12 luni mai devreme decât liberalii, adică de la 1 ianuarie 2016. 

„Nu au niciun element care să le diferenţieze“
 
Profesorul de economie Mircea Coşea a declarat, pentru „Adevărul“, că cele două documente privind relaxarea fiscală, pe care PNL şi PSD le-au lansat în dezbatere publică, sunt aproape identice, iar micile diferenţe ţin mai mult de nuanţă.  „Îmi este greu să comentez, pentru că programul PNL conţine aceleaşi idei care se regăsesc în Codul fiscal al PSD-ului. Nici nu s-ar fi putut altfel.  Nici unii, nici alţii nu se hazardează să promită mari creşteri economice, pentru că nu se poate. Este o notă de prudenţă la ambele partide, care arată că suntem pe o treaptă superioară de gândire economică“, ne-a declarat profesorul Coşea. 
 
Acesta atrage atenţia că diferenţele mici care apar între cele două documente ţin de tonul cu care sunt  spuse. „Accizarea, de exemplu, este consideră şi de PSD, şi de PNL ca o măsură care poate fi regândită. Un alt exemplu este taxa pe stâlp, despre care unii spun că este o greşeală, iar ceilalţi că se va corecta pe parcurs. Deci ţintesc acelaşi lucru. Sunt unele taxe şi impozite care se anulează unele pe altele. Altele sunt însă greu de înţeles. De exemplu, impozitul la chirie este mai mare decât salariul minim pe economie, deci trebuie să dai bani din buzunar. Dar asta se poate corecta“, a mai afirmat 
Mircea Coşea. 
 
Profesorul atrage atenţia însă că păcatul în care a căzut atât puterea, cât şi opoziţia este faptul că ambele au transformat propriile programe în adevăruri absolute. „Modul în care îşi prezintă argumentele şi contraargumentele a rămas la nivel de ceartă politică, pe televizor. Avem de -a face cu documente care trebuie discutate de toată lumea. Nu blamez niciunul dintre programe. Ambele au idei valoroase“, a conchis Mircea Coşea.  
 
Cei care acum se ascund în spatele «noului PNL» ignoră total realităţile economice din România de astăzi, luându-l pe «nu» în braţe 
 
Gabriela Firea, senator PSD
 
 
 
Dan Ionescu, analist politic
 
„Orice program este doar o altă lucrare de sertar, în lipsa unei interacţiuni reale“
 
„Orice program guvernamental ar trebui să mai parcurgă doi paşi concreţi înainte de a deveni oficial, după ce, fireşte, a fost lansat de un partid care ţinteşte către Palatul Victoria. Cred că e imperios necesară o dezbatere pe program, cu o urmărire atentă a măsurilor propuse, a dezbaterilor din jurul lor şi, mai ales, a modului în care se modifică programul propus în urma interacţiunii cu publicul. Am avut multe programe în ultimii ani, puţine spre deloc dezbătute în mod serios şi aplicat. Guvernul proaspăt numit îşi lua programul cu el, fără să ştim dacă se ţine sau nu de măsurile iniţiale şi nici nu am aflat vreodată, la finalul unui mandat, cât din respectivul program a fost aplicat. În lipsa unei interacţiuni reale, orice program, ori cât de bun ar fi el, este doar o altă lucrare de sertar. Cel de-al doilea punct important ar fi indicarea clară a resurselor şi a modului în care se doreşte gestionarea banilor publici. Toţi am vrea multe lucruri, unele minunate şi absolut necesare, dar pentru care este posibil să nu se aloce bani în următoarea sută de ani. Aşa că aspiranţii la Palatul Victoria ar trebui să dea dovadă că sunt buni manageri şi, că pe lângă planuri frumoase, au o idee clară şi despre alocarea resurselor. În mod practic şi nicidecum teoretic aşa cum ne-au obişnuit oamenii politici până acum“.
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: