PNL sau PSD – cine va câştiga potul eliminării restricţiilor?
0
Tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, cea mai controversată măsură aplicată de guvernul PDL condus de Emil Boc, în contextul crizei economice care afectase şi România la finalul anului 2009, a fost una dintre principalele cauze care a generat prăbuşirea PDL în sondajele de opinie şi a dus la dispariţia acestui partid de pe scena politică.
De asemenea, măsurile dure de austeritate, aplicate de guvernul pe care îl strunea din umbră, au afectat inclusiv popularitatea preşedintelui Traian Băsescu.
Ghinionul preşedintelui Băsescu şi al PDL nu s-a oprit însă aici. Deşi reîntregirea salariilor era pregătită încă din luna martie a anului 2012, iar decizia urma să fie aplicată fie la jumătatea lunii iunie, cel mai târziu, fie la începutul lunii mai 2012, cel mai devreme, în funcţie de datele macroeconomice, căderea guvernului Ungureanu şi venirea lui Victor Ponta la Palatul Victoria a permis guvernului Uniunii Social Liberale (PNL+PSD) să îşi adjudece victoria şi să culeagă toate roadele electorale.
Zece ani mai târziu România traversează din nou o criză majoră, ţara fiind serios afectată de restricţiile impuse de guvern în contextul pandemiei de coronavirus, măsuri care au zdruncinat din temelii întreaga activitate economică. Sute de mii de afaceri au intrat în faliment, aşteptând în zadar ajutoarele promise de către guvern, rata şomajului a crescut, iar o parte destul de însemnată a populaţiei a fost obligată să se vaccineze sub constrângerea pierderii locului de muncă sau prin interzicerea accesului la anumite servicii esenţiale sau la cele destinate petrecerii timpului liber. Iar peste toate acestea, a explodat şi criza facturilor la energie şi gaze, o criză care i-a adus pe foarte mulţi români în pragul exasperării.
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a dorit cu disperare, încă din timpul primului său mandat de preşedinte, să aibă „Guvernul Lui” la Palatul Victoria, astfel că a tras toate firele necesare pentru ca acest lucru să devină realitate. Mai întâi a dirijat răsturnarea guvernului PSD condus de Viorica Dăncilă şi a instalat în locul lui guvernul Ludovic Orban. Apoi, după alegerile parlamentare din decembrie 2020, Iohannis a forţat formarea unei coaliţii de guvernare în jurul PNL şi al USR, o coaliţie destul de şubredă care, ulterior, s-a şi destrămat foarte repede.
Astfel că, sub înaltul patronaj al preşedintelui Klaus Iohannis, liberalii s-au văzut propulsaţi în fruntea guvernului într-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic, social şi sanitar. Iar toate cele trei guverne conduse de premieri liberali – Orban, Cîţu şi Ciucă – au generat prejudicii electorale uriaşe Partidului Naţional Liberal prin modul în care au gestionat crizele pe care le-au avut de înfruntat.
Guvernul PNL condus de Ludovic Orban – este asociat în mentalul colectiv cu impunerea unor restricţii extrem de dure, o mare parte aplicate chiar cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, precum instituirea stării de urgenţă, o măsură care a implicat oprirea totală a economiei, interzicerea accesului credincioşilor în biserici (inclusiv interzicerea participării la slujba de Înviere), internarea forţată în spitale a asimptomaticilor, aplicarea unor amenzi disproporţionate cu veniturile românilor etc.
Guvernul PNL condus de Florin Cîţu – a intrat în „pâinea guvernării” pe fondul accentuării nemulţumirilor populare atât faţă de regimul Iohannis, cât şi faţă de acţiunile promovate de guvernul Orban, absenteismul uriaş de la urne fiind cel mai puternic semnal în acest sens. Guvernul Cîţu s-a făcut remarcat prin restricţionarea accesului la mall-uri, restaurante, săli de fitness, instituţii publice etc pentru persoanele nevaccinate, dar şi prin susţinerea cu sălbăticie a condiţionării accesului la muncă de prezentarea certificatului verde. De asemenea, Guvernul Cîţu este celebru şi pentru împrumuturile pe bandă rulantă făcute pe pieţele externe la dobânzi exorbitante.
Guvernul PNL condus de Nicoale Ciucă – are de înfruntat atât balastul lăsat în urmă de guvernele Orban şi Cîţu, cât şi de gestionat criza facturilor la energie şi gaze care tinde să devină tot mai acută în contextul în care măsurile propuse pentru limitarea efectelor asupra populaţiei s-au dovedit a fi ineficiente. În acest sens, este destul de relevant mesajul postat de antreprenorul Ştefan Mandachi pe contul său de Facebook în care deplânge efectele facturilor asupra industriei Horeca: „Ca să vă faceţi o idee ce colaps va crea (a creat deja) Guvernul în industria Horeca (şi nu numai), după doi ani de restricţii dure. Nu ne plângem, doar arătam cifrele din facturile primite-n poştă: pentru un restaurant de 90 mp, factura la curent pentru luna ianuarie a fost de 17.000 lei, iar pentru un restaurant minuscul, de 33 mp, într-un container, factura pentru o lună la curent a fost de 9.020 lei. Asta doar curent, fără apă, fără gaz. La un hotel de 90 de camere, curent 28.200 lei, gaz 70.500 lei”.
„Ajutaţi” puţin şi de providenţă, prin venirea la guvernare, pare că liberalii au extras lozul necâştigător. Iar visul frumos al guvernării s-a trasformat rapid într-un coşmar, bântuit de monştrii şi duhuri rele, din care oamenii lui Klaus Iohannis nu se mai pot trezi. Iar efectele se văd tot mai clar în sondajele de opinie. PNL a devenit al treilea partid ca intenţie de vot, după PSD şi AUR, iar încrederea electoratului în bravii urmaşi ai Brătienilor se erodează pe zi ce trece.
Eliminarea restricţiilor care au terorizat populaţia în ultimii doi ani de zile, în special a certificatului verde, ar putea să mai redreseze PNL din punct de vedere electoral şi să dea partidului aripi noi. Însă, eliminarea restricţiilor este o carte câştigătoare care este ţintită şi de PSD, deoarece social-democraţii vor să pozeze în faţa propriului electorat drept partidul care readuce normalitatea în România, dar şi de AUR, formaţiunea lui Simion încercând să-şi contureze imaginea de partid salvator, providenţial.
Cu un lider lipsit de credibilitate în ochii electoratului, măcinaţi de luptele interne pentru putere sau de disputele privind împărţirea funcţiilor (şefia Companiei Naţionale de Investiţii a generat cel mai recent conflict între taberele din PNL), conduşi de un Klaus Iohannis ieşit din decor şi cu premier care are ceva greutăţi la nivel de comunicare, liberalii riscă să piardă şi această uriaşă oportunitate de a se relansa pe piaţa politică. Iar marele pot electoral al eliminării restricţiilor ar putea să ajungă direct în contul PSD-iştilor.
P.S În contextul în care Putin a decis invadarea Ucrainei, discuţia din plan intern privind ridicarea restricţiilor generate de pandemie şi eliminarea certificatului verde, o discuţie deschisă de Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu în această săptămână, s-ar putea amâna până la stabilizarea situaţiei de la graniţa României. De asemenea, un alt scenariu ar putea să prevadă o decizie rapidă a coaliţiei de guvernare pentru eliminarea restricţiilor, o situaţie în care niciun actor politic nu ar avea nimic de câştigat.
Se încarcă comentariile...
