PNL vrea să ia de la zero revizuirea Constituţiei. Liberalii ar introduce "dreptul la fericire"

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ludovic Orban, prezent la dezbatere FOTO David Muntean
Ludovic Orban, prezent la dezbatere FOTO David Muntean

PNL a organizat astăzi Dezbaterea publică cu tema “Protecţia constituţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor”. La eveniment au participat prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban, deputaţii liberali Dan Motreanu şi Valeria Schelean, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu şi reprezentanţi ai ONG-urilor, precum şi ai societăţii civile.

Adevarul.ro a transmis evenimentul în format livetext

Deputatul liberal Valeria Schelean a explicat, la începutul dezbaterii, ce rost au întâlnirile PNL pe tema revizuirii Constituţiei. Vrem să putem integra în proiectul de revizuire toate ideile valoroase şi bune care pot veni din partea societăţii civile. Vrem să organizăm o serie de întâlniri, cea de astăzi este prima din acest ciclu şi este dedicată discuţiei şi dezbaterii în privinţa drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, a arătat Schelean. 

La rândul lui, liderul PNL Ludovic Orban a ţinut un discurs introductiv şi a arătat că, în primul rând, trebuie stabilit dacă este necesară revizuirea Legii fundamentale.

Dacă este necesară modificarea Constituţiei, este o problemă a întregii societăţi. De fapt, Constituţia este legea de bază în funcţie de care se aşază toate celelalte instituţii şi în funcţie de care sunt garantate drepturile şi libertăţile fundamentale”, a spus Orban. Consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu a arătat că, practic, “se reiau discuţiile referitoare la tematicile generale ale revizuirii Constituţiei”.

"Au mai fost astfel de dezbateri şi s-au finalizat în 2013 nu tocmai fericit", a spus şi liberala Cristina Trăilă. "Cred că simţim nevoia rescrierii Constituţiei şi să ne gândim într-o formă sau alta la ordinea constituţională", a arătat ea. 

“Vă reamintesc că în Constituţia SUA se menţionează dreptul la fericire, drept pe care nu l-am regăsit în Constituţia României. Faptul că Legea fundamentală spune că statul este unitar şi indivizibil este o aberaţie. Constituţia ar trebui să conţină propoziţii, nu fraze, ca să nu mai ajungem prea des la CCR. În momentul de faţă, documentul aflat în discuţie pare mai mult un regulament de ordine interioară decât o Lege fundamentală, fiind foarte consistent”, a mai spus Trăilă. Ea a fost contrazisă de un reprezentant al Consiliului Legislativ, care i-a atras atenţia că în Constituţia SUA se prevede dreptul la căutarea fericirii, şi nu dreptul la fericire. 

La eveniment a participat şi Petre Roman care şi-a pierdut recent calitatea de deputat.“Am făcut parte din Comisia care în cele din urmă nu şi-a putut duce la bun sfârşit activitatea”, a spus Petre Roman, care a ţinut ulterior un discurs însufleţit despre libertate.

Aş vrea să dau mai departe cuvântul cuiva dintre invitaţi, dacă vrea cineva să mai vorbească, a spus Schelean”, dar din sală nu a vorbit nimeni. “Vă rog, liber la discuţii... Eventual, poate cineva din partea Consiliului Legislativ”, a insistat Schelean, când nimeni nu a scos nicio vorbă. Vicepreşedintele PNL Dan Motreanu a luat cuvântul şi a arătat că Legea fundamentală ar putea beneficia de pe urma unui preambul. Aş vrea să propun necesitatea introducerii unui preambul. Acest text introductiv, preambulul, ar trebui să fie un anunţ în care să se regăsească marile valori în jurul cărora e organizată Constituţia. Apar mai ales într-un moment de schimbare a ordinii sociale într-un stat. Poate că a lipsit şi o explicare a valorilor care se regăsesc în Constituţia noastră. Eu consider că e nevoie de un preambul, chiar şi astăzi, la 25 de ani de la momentul 1989, pentru că putem clarifica şi indica mai bine voinţa de schimbare şi de inovare a societăţii noastre”, a arătat Motreanu, care a arătat că ar trebui introdusă o prevedere referitoare la demnitatea umană.

 La eveniment a fost prezent şi un deputat PSD, Daniel Florea, care a luat cuvântul. Salut iniţiativa, aş fi extrem de fericit să nu rămână la acest stadiu. Vă aşteptăm în cadrul Comisiei de revizuire a Constituţiei şi cred eu că nu se poate face nicio construcţie care să reziste în timp fără înţelegere. Aţi luat jucăriile şi aţi plecat, nicio problemă. Cred că e momentul să trecem dincolo de interese. Cred că se impune revizuirea Constituţiei, sunt extrem de preocupat de nişte propuneri ale PNL, cum ar fi clarificarea relaţiei dintre ministrul Justiţiei şi procurori, clarificarea statutului procurorului, drepturi care privesc protecţia minorilor şi ale persoanelor defavorizate, sunt lucruri extrem de bune care au venit de la dumneavoastră şi vă rog să arătaţi atenţia cuvenită Comisiei de revizuire. Reiterez invitaţia de a relua şedinţele”, a spus el.

“Pentru mine e surprinzător că avem o Curte Constituţională care a declarat neconstituţională o Hotărâre ale secţiilor reunite ale Înaltei Curţi. Trebuie să existe limite”,a prezentat Florea punctul de vedere al PSD.

Georgiana Iorgulescu, din partea Centrului de Resurse Juridice, a subliniat că nu a înţeles  “dacă se revizuieşte Constituţia sau se face o Adunare Constituantă”, iar discuţiile se reiau.“S-a intrat masiv pe tot felul de articole în privinţa cărora se pronunţase CCR. Văd nişte propuneri, nu mai ţin minte din partea cui şi nici nu mai contează, dar CCR spunea că dacă te atingeai de acele articole, te atingeai de însăşi independenţa Justiţiei. Eu, ca să pot să fac ceva productiv, trebuie să ştiu exact despre ce vorbim. În lipsa acestui dat, mi-e foarte greu să mă pronunţ. E o muncă pe care o facem cu toţii în a propune ceva fără să ştim care e finalitatea”, a arătat Iorgulescu.  

Orban a spus că, în ce priveşte drepturile şi libertăţile, în Constituţia României sunt prevăzute mai multe decît în alte Legi fundamentale, dar problema apare când sunt încălcate. El a exemplificat cu inactivitatea Avocatului Poporului. “Întâi trebuie să vedem ce nu funcţionează şi dacă găsim în Constituţie cauzele ineficienţei. Dreptul Guvernului de a emite OUG este cea mai gravă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale care există într-o societate. Nu poţi să laşi un ministru iniţiator şi premierul să emită acte normative cu valoare de lege care nu se supun controlului constituţional decît dacă vrea Avocatul Poporului”, a spus Orban.  Deputatul de diaspora Aurelian Mihai a venit şi el cu o prevedere şi a spus că în Legea fundamentală ar trebui introduse prevederi referitoare la cetăţenii români din afara graniţelor, dar şi la familie. Trebuie să introducem prevederi legate şi de căsătoria consfinţită între un bărbat şi o femeie. Trebuie prevăzut genul din certificatul de naştere”, a spus el.

Emma Turtoi, consilier al Avocatului Poporului, i-a înţepat pe liberali şi a subliniat că ar fi vrut să ştie finalitatea întâlnirii. “Cred că ştim cu toţii că atunci când sesizăm încălcarea dreptului unui cetăţean, Avocatul Poporului asta face, sesizează o instituţie şi dacă aceasta nu îndreaptă încălcarea, se poate emite o recomandare care are, evident, natura juridică a unei recomandări. Suntem pe calea cea bună, instituţia s-a şi reconfigurat, s-a înfiinţat un birou specializat pe contencios administrativ care aşteptăm să funcţioneze.”, a spus Turtoi. 

Dezbaterea, care lâncezise, a fost salvată de fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, care a precizat, într-o expunere amplă, ce modificări crede că ar trebui aduse Constituţiei. În primul rând, a subliniat el, ar trebui introdus un capitol special referitor la demnitate.

La articolul 38 este o mare gogomănie. Cei care au dreptul de a vota pentru România şi de a fi aleşi în Parlamentul European sunt numai românii. Păi noi ştim din 2007 că au drepturi şi resortisanţii din celelalte state membre ale UE. CCR a ocolit să se pronunţe pe tema asta chiar dacă a fost sesizată de vreo două ori şi era firesc să se întâmple asta, pentru că era înainte de 2007. Acum este necesar să umblăm la aşa ceva şi, în general, la poziţia cetăţenilor din statele membre UE vizavi de ce se petrece în România. În ce priveşte dreptul de proprietate, ar fi bine să ne gândim la modul în care străinii pot dobîndi imobile. Sunt state care nu sunt aşa de largi în materie. Poate că cei care vor întocmi textul vor fi atenţi la această idee”, a explicat Iancu. 

 

 

 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite