PNL a eliminat sancţiunile pentru pacienţi din controversata lege a prevenţiei în sănătate. Înfiinţarea unei Agenţii inutile rămâne în picioare

Eugen Nicolaescu, fost ministru al Sănătăţii, este iniţiatorul proiecutlui de lege, semnat şi de Alina Gorghiu FOTO Adevărul

Liberalii au amendat proiectul de lege privind prevenţia în sănătate, în sensul în care pacienţii nu vor mai fi taxaţi dacă nu vor participa la programe de prevenţie.

„Cred că deocamdată populaţia României nu este pregătită să suporte sancţiuni pentru faptul că înţelege mai bine sau mai puţin bine ceea ce înseamnă prevenţia în sănătate. Am considerat că este mai bine să educăm populaţia'. Guvernul va fi cel care va da prin HG cadrul organizatoric şi logistic necesar pentru realizarea în bune condiţii a prevederilor din legea prevenţiei în sănătate. Guvernul va stabili coordonatorul acestui mare program naţional, probabil, prin Ministerul Sănătăţii'“, a anunţat liderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, ministru al Sănătăţii, potrivit Mediafax.

În ceea ce priveşte finantarea prevenţiei în sănătate, Nicolaescu spune că va ţine cont de posibilităţile Guvernului. „Trebuie să ne angajăm pe măsura posibilităţilor pe care Guvernul le poate pune la dispoziţie unui asemenea program şi, atunci, spunem că programul începe la 1 ianuarie 2017 cu o finanţare de 0,25% din PIB, creşte în fiecare an cu 0,05% şi ajunge în 2022 la 0,5% din PIB'“, a mai arătat Nicolăescu.

Deputatul PNL Lucia Varga a afimat că Guvernul va informa Parlamentul cu privire la implementarea acestui program. „În fiecare an, Guvernul va veni în Parlament să prezinte modul în care a realizat acest program de prevenţie'“, a spus Varga.

PSD respinge în continuare proiectul PNL. „PSD nu poate vota o asemenea prostie. A fost o lege cinică“, a declarat Dragnea.

Forma iniţială a proiectului îi putea obliga pe pacienţii care au refuzat să participe la programele de prevenţie să-şi plătească singuri tratamentul în cazul îmbolnăvirii, inclusiv de cancer.

Potrivit iniţiativei legislative, toţi cetăţenii români au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Cei care participă la programe de prevenţia pot fi chiar recompensaţi prin stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Legea mai prevede şi înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de Prevenţie în Sănătate (ANPS), care s-ar afla în subordinea Ministerului Sănătăţii, şi care se va ocupa de întocmirea programului şi de aplicarea lui.

Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (ANPS) va fi o structură autonomă care va prelua toate atribuţiile şi prerogativele Ministerului Sănătăţii, ale Institutului de Sănătate Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii. Potrivit iniţiatorilor, ANPS s-ar ocupa de prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor, prevenirea şi reducerea internărilor evitabile,  educaţia pentru sănătate, fiind responsabilă de  achiziţia de vaccinuri, asigurarea distribuţiei vaccinurilor pe întreg teritoriul României, desfăşurarea campaniilor de vaccinare, dar şi dispunerea de măsuri şi aplicare de sancţiuni pentru cei care nu respectă acţiunile de prevenţie pentru sănătate.

Funcţionari numiţi de factorii politici

ANPS va fi condusă de un consiliu format din 11 membri, şase dintre aceştia, propuşi de către societăţile medicale profesionale implicate în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cu impact major în România. Senatul şi Camera Deputaţilor propun, la rândul lor, câte un membru, la fel ca şi Preşedinţia României, Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Prognoză.

În consecinţă, Consiliul va avea 11 membri, din care cinci numiţi politic. Cei 11 membri ai Consiliului ANPS vor fi numiţi de prim-ministru, iar atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale Consiliului ANPS, criteriile de eligibilitate ale membrilor Consiliului şi indemnizaţiile acestora se vor stabili  prin hotărâre de Guvern.

Detaliile despre conducerea executivă sunt vagi. Se precizează doar că va fi un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat, ambii cu mandate pentru cinci ani, însă iniţiatorii nu spun dacă cei doi provin din rândul membrilor Consiliului ANPS sau sunt numiţi direct de Guvern.