Peter Ekstein Kovacs  ca Avocat al poporului reprezintă o vulnerabilitate la siguranţa naţională

Nominalizarea de către partidele de opoziţie a UDMR-istului Peter  Ekstein Kovacs în funcţia de Avocat al Poporului reprezintă o problemă care ţine de siguranţa naţională a României. Nu discutăm aici de competenţele profesionale ale acestuia sau de calităţile sale umane, ci de faptul că ţara noastră nu îşi permite o astfel de vulnerabilitate majoră.

Funcţia de Avocat al Poporului reprezintă una ce impune anumite restricţii şi verificări. Această poziţie în statul român este una cu greutate şi prin intermediul căreia se pot influenţa major decizii de ordin juridic, legislativ, administrativ sau care ţin de siguranţa naţională a României.

Am avut deja o experienţă negativă în acest sens prin mandatul lui Victor Ciorbea şi care a arătat că persoană nepotrivită pusă la locul potrivit poate influenţa decisiv anumite legalităţi sau ilegalităţi pe care o autoritate publică le poate realiza.

Nu discutăm aici despre calităţile profesionale sau umane ale lui Peter Ekstein Kovacs. Cu siguranţă că este un bun profesionist şi un om extraordinar, exact aşa cum spune propaganda care a început în mediul online. Sunt la fel de sigur că cel puţin la fel de buni găsim mii de români care să îndeplinească condiţiile de ordin profesional.

Însă acesta este fost membru UDMR(plecat de curând probabil special pentru a se pregăti pentru o funcţie publică cu greutate în care să nu i se reproşeze că e membru  de partid), probabil deţine şi cetăţenia Ungariei cu jurământ depus, dar are şi o poziţie clar anticonstituţională cu privire la autonomia judeţelor locuite majoritar de secui.

Îl respectăm pe acesta pentru sinceritatea sa şi pentru susţinerea valorilor în care el crede, însă acestea cu siguranţă îi influenţează judecata într-o anumită măsură, căci oameni suntem.

Ori funcţia de Avocat al Poporului oferă acces la documente importante, multe dintre ele cu caracter secret, se pot influenţa pozitiv sau negativ aspecte care ţin de siguranţa noastră naţională.

Ori prin prisma acestor lucruri România nu îşi permite o astfel de vulnerabilitate.

Adică dacă se poate şi altfel, adică există şi alte soluţii, dincolo de negocierile politice trebuie să punem în faţă Ţara, ori partidele de opoziţie preferă în fapt câştigarea unei bătălii politice interne chiar dacă riscul ce se aduce este unul major.

În campania electorală multe lucruri ni se ascund şi multe minciuni se spun. Era plin spectrul politic de patrioţi. Poate că dacă PNL, USR, PMP sau UDMR ne-ar fi spus că va urma o astfel de decizie, de negociere politică peste capul românilor, şi atitudinea la vot ar fi fost alta. Ori atunci când punem ştampila nu o facem pentru un partid politic ci pentru promisiunile făcute şi nu se poate conduce o ţară în afara programului cu care s-a venit la alegeri sau completarea.

Tocmai de aceea este important ca instituţiile statului să judece dacă respectivul om politic îndeplineşte condiţiile tehnice, inclusiv accesul la informaţii cu caracter secret. În caz contrar funcţia devine una fără de valoare şi cu riscul punerii ei în interesul unor ţări vecine cu pretenţii teritoariale asupra României.

Sunt ferm convins că în Ungaria o astfel de funcţie este atent distribuită fără a se admite riscuri pentru siguranţa naţională.