Pe cine ar arde la buzunar supraimpozitarea lefurilor bugetarilor de lux

Mugur Isărescu s-ar putea să rămâne fără o parte considerabilă din venituri dacă Guvernul supraimpozitează lefurile mari FOTO Inquam Photos

Supraimpozitarea veniturilor angajaţilor la stat care iau mai mult decât preşedintele României i-ar lăsa pe unii bugetari fără zeci de mii de lei. Iar exemple găsim la BNR, ANRE, ASF şi EximBank.

Una dintre măsurile pe care PSD le vrea adoptate cât mai repede, asumată public drept prioritate, este supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depăşesc salariul preşedintelui României. Concret, acest lucru ar însemna veniturile lunare care depăşesc 14.600 de lei, aceasta fiind suma netă încasată lunar de Iohannis. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, cel mai probabil suma va fi puţin mai mare, adică spre 15.000 de lei, în condiţiile în care şi leafa şefului statului ar urma să mai crească, potrivit unei legi aflate în prezent pe masa CCR. De asemenea, nu e tranşat un alt aspect, adică impozitarea de 40% va fi doar la suma care depăşeşte salariul lui Klaus Iohannis sau întregul venit.

Pentru o impozitare drastică a veniturilor bugetarilor s-au pronunţat şi mai mulţi lideri liberali, printre care Sebastian Burduja, ministru al Cercetării şi Digitalizării, şi Virgil Guran, vicepreşedinte al Senatului. „Mi se pare o idee extrem de bună, trebuia aplicată de mult timp. Într-adevăr, nu poţi să îţi permiţi să dai salarii la stat la nivelul internaţional de mare corporaţie, la nivel de conducere. Vorbim de zeci sau de sute de mii de lei (n.r. – pe lună)”, afirma Burduja, într-un interviu pentru ziarul „Adevărul”.

Pierderea lui Isărescu

Loviţi de o impozitare drastică a veniturilor ar fi bugetarii de lux, adică persoanele care încasează lunar zeci de mii de lei, fiind cazuri de angajaţi la stat care iau 80.000 de lei sau chiar sar de 100.000 de lei pe lună. De exemplu, membrii din Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avea, potrivit ultimei declaraţii de avere, pentru anul fiscal 2020, o indemnizaţie lunară de 80.500 de lei, în timp ce un simplu membru al CA-ului, ca Gheorghe Gherghina, o leafă lunară de 41.000 de lei. În orice formulă de calcul, Isărescu ar rămâne fără cel puţin 26.000 de lei.

Indemnizaţii foarte mari ale unor bugetari regăsim şi la Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie, adică structura care veghează piaţa energiei şi a gazelor naturale. Dumitru Chiriţă, şeful ANRE, are o indemnizaţie lunară netă de 58.900 de lei, potrivit ultimei declaraţii de avere. Pe de altă parte, un membru al Comitetului de Reglementare al ANRE are doar 45.000 de lei. O asemenea sumă va încasa şi Iulian Iancu, fost deputat, numit miercuri de Parlament în Comitetul de Reglementare al ANRE.

Lunar, peste 100.000 de lei

Indemnizaţii foarte mari au şi cei din conducerea EximBank, bancă românească de stat. Preşedintele EximBank, Traian Halalai, este cel mai bine plătit angajat al statului. Potrivit ultimei declaraţii, depuse anul trecut, a avut venituri lunare de 107.000 de lei în 2020. Astfel, o impozitare drastică, fie la toată suma, fie doar la cea care depăşeşte 15.000 de lei, l-ar lăsa lunar fără 36.000-40.000 de lei. Pe de altă parte, un vicepreşedinte al EximBank, cum e cazul lui Florian Kubinschi, a încasat lunar 56.000 de lei, adică de patru ori mai mult decât şeful statului.

Şi conducerea Autorităţii pentru Supraveghere Financiară va fi lovită de o asemenea măsură, dacă s-ar aplica. Nicu Marcu, şeful ASF, are o indemnizaţie lunară de 65.000 de lei. E vorba de bani în mână, după plata taxelor. În schimb, un membru simplu, cum e Ovidiu Wlassopol, fostul soţ al Liei Olguţa Vasilescu (primar al Craiovei şi lider PSD), are o indemnizaţie lunară de 30.000 de lei.

O altă instituţie din zona economico-financiară, Curtea de Conturi, are bugetari de lux. Şeful Curţii de Conturi, Mihai Busuioc, are un venit lunar de 28.000 de lei, în timp ce un consilier din structura de conducere are aproximativ 26.500 de lei.

Oamenii Justiţiei, bine remuneraţi

Justiţia va fi un domeniu sensibil, dat fiind că fiecare lege care a ţintit categoria magistraţilor, fie pe salarizare, fie pe pensii, nu a trecut de testul CCR. Iar la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi la cel al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, regăsim salarii care depăşesc veniturile şefului statului.

Prin salariul de bază şi sporurile încasate, judecătorii de la ÎCCJ, inclusiv preşedinta instituţiei, au salarii între 19.000 şi 22.500 de lei, aşadar chiar mai mari cu aproape 8.000 de lei. De asemenea, şi la PÎCCJ, salariile celor de acolo ajung să fie cu între 4.000 şi 7.000 de lei mai mari decât ale lui Iohannis.

Statistica lefurilor de peste 14.000 de lei

Potrivit unui răspuns transmis de ANAF pentru site-ul MainNews, numărul persoanelor din sistemul public care au venituri mai mari sau egale cu 14.000 de lei, adică aproape de indemnizaţia şefului statului, este de circa 13.500: „Potrivit informaţiilor din Declaraţia 112 depusă pentru luna aprilie 2022 de către angajatorii instituţiilor publice (instituţie cu personalitate juridică, a administraţiei publice centrale, locale sau europene, care gestionează resurse financiare publice) a rezultat un număr de 13.588 de persoane care au încasat venituri nete egale sau mai mari decât 14.000 de lei”, a arătat ANAF.