Patru argumente pentru referendum pe 26 mai

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Klaus Iohannis a declarat ieri că e „aproape hotărât“ să organizeze pe 26 mai, ziua scrutinului european, referendumul despre justiţie promis acum doi ani. Înţeleg prudenţa preşedintelui, dar am mai multe motive să cred că el trebuie să-l convoace.

E adevărat că mai multe consultări similare au eşuat. E vorba despre cel mai recent referendum, cel din 6-7 octombrie 2018, care n-a strâns decât 21%, cu nouă procente sub pragul actual de validare. Au eşuat - tot din pricina participării scăzute - alte trei referendumuri în vremea când pragul era de 50%: cele referitoare la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu în 2007 şi 2012, ca şi - fapt relevant pentru discuţia de acum - referendumul organizat pe 25 noiembrie 2007, simultan cu primele alegeri europene, când li s-a cerut cetăţenilor să spună dacă vor un scrutin majoritar în două tururi pentru alegerea camerelor. Acum 12 ani, guvernul a căutat cu tot dinadinsul ca rata de participare să fie scăzută: premierul C.P. Tăriceanu a impus secţii de vot distincte pentru consultarea dorită de T. Băsescu, iar prezenţa a fost mai mică decât la alegerea pentru PE.

Cred că reţinerile şefului statului sunt justificate: miza e prea mare pentru a o rata din pricina unui boicot. Pe de altă parte, există cel puţin patru argumente pentru a organiza acum consultarea despre stat de drept.

Primul priveşte chiar rata de participare. Alegerile pentru PE vor avea parte anul acesta de o prezenţă mai bună decât în 2007, 2009 sau 2014. Unul dintre motive este acela că atmosfera consensuală care prevala în trecut cu privire la UE - şi care descuraja votanţii - a dispărut. Acum, taberele pro şi contra Bruxelles sunt clare. Asta suscită în mult mai mare măsură interesul votanţilor, cu atât mai mult cu cât asistăm la o reechilibrare a peisajului politic, aşa că miza venirii la urne pe 26 mai e importantă pentru toate partidele.

Al doilea argument ţine de angajamentul personal al preşedintelui. Klaus Iohannis a promis un referendum în 2017 şi a obţinut acordul Parlamentului pentru a-l organiza. De atunci încoace, a tot amânat momentul. Propriul partid, PNL, nu l-a presat, dar au făcut-o alţii: societatea civilă sau Alianţa 2020. Cu şase luni înainte de scrutinul prezidenţial, unde ar vrea să capete un nou mandat, nu prea mai are cum s-o dea la întors. În ziua turului întâi al prezidenţialelor, cum sugerează unii, ar fi prea târziu.

Al treilea argument priveşte chiar semnificaţia consultării promise de preşedinte. este vorba, în fond, despre o miză europeană. Chestiunea statului de drept a fost scoasă din matca sa naţională. Alegerile pentru PE pot fi de aceea cuplate în mod legitim cu un referendum despre domnia legii, în care cetăţenii să decidă dacă vor ca România să intre în categoria în care se află deja Polonia sau Ungaria, a căror sancţionare pentru derapaje similare celor de la noi a fost cerută de către Comisie şi, respectiv, de către PE.

În fine, e vorba despre o raţiune pur politică. Peste tot în statele-membre, alegerile europene sunt teste pentru guvern. Din 2016 încoace, majoritatea PSD-ALDE a făcut din schimbarea sistemului instituţional al justiţiei prioritatea guvernării. Scrutinul din 26 mai e prima ocazie electorală în care cetăţenii pot spune dacă sunt sau nu de partea majorităţii parlamentare în chestiunea aceasta atât de însemnată. O întrebare bine formulată poate produce o schimbare de proporţii.

Iată de ce cred că peste 75 de zile avem nevoie de referendumul promis de preşedinte acum mai bine de 750 de zile...      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite