Patru ani de la tragedia din Colectiv. Politicienii concediaţi după tragedie, din nou pe cai mari

Reformarea clasei politice a fost cerută insistent de oamenii ieşiţi în stradă după tragedia de la Colectiv. La patru ani de la incendiu, majoritatea celor care guvernau atunci sunt cei care fac jocurile politice la Bucureşti.

Moartea a zeci de persoane în noaptea de 30 octombrie şi în zilele care au urmat a dus la depunerea demisiei din funcţia de premier a lui Victor Ponta, la 5 noiembrie 2015. Presiunea străzii era imensă, în condiţiile în care pe 4 noiembrie aproape 70.000 de oameni au ieşit la protest, iar cererea principal era reformarea clasei politice. Solicitarea de acum patru ani a fost ignorată de politicieni, iar o parte a votanţilor i-au trimis din nou pe funcţii pe cei care îşi dăduseră demisia odată cu tragedia de la Colectiv.

Dovadă a acestui fapt e că majoritatea celor care conduceau România la momentul Colectiv 2015 au un cuvânt important de spus în evenimentele politice din preznet: pot decide majoritatea pentru Guvernul Orban, fac parte din echipa demisă de la Palatul Victoria sau încearcă revenirea în politica mare.

Voturile lui Ponta atârnă greu

Fostul premier Victor Ponta conduce Pro România, partid care poate pune umărul la trecerea Guvernului Orban sau poate contribui la trântirea echipei liberale. De altfel Ponta a încercat inclusiv revenirea la guvernare, potrivit unor surse politice, fiind dispus să negocieze mai multe portofolii de miniştri pentru colegi de partid, în schimbul susţinerii Cabinetului Orban.

În echipa lui Ponta se mai află alţi trei miniştri în funcţie la 30 octombrie 2015, adică Sorin Cîmpeanu, Daniel Constantin şi Nicolae Bănicioiu. Ultimul era chiar ministru al Sănătăţii în momentul producerii tragediei de la Colectiv şi a decis pe moment să nu solicite activarea mecanismului european de urgenţă.

FOTO Mediafax 

Chiar dacă Guvernul Dăncilă urmează să plece acasă, din moment ce moţiunea de cenzură a trecut, până la învestirea noii echipe la Palatul Victoria se află în funcţie mai mulţi politicieni din PSD care erau miniştri şi în 2015. De exemplu, Eugen Teodorovici, al doilea om din PSD, era ministru al Finanţelor atunci, deţine această funcţie şi acum.

Sevil Shhaideh, vicepremier şi ministru al Dezvoltării în 2015, e în prezent consilier al premierului demis Viorica Dăncilă. Shhaideh este judecată în Dosarul Belina pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Plumb, aproape comisar european

Şi Rovana Plumb, fost ministru al Muncii la acea vreme, e în continuare prezentă în politica românească. Mai mult, era la un pas să fie comisar european din partea României, adică una din cele mai râvnite funcţii la nivel european, dar problemele de integritate au oprit-o pe aceasta din a ajunge în Executivul de la Strasbourg.

Liviu Pop, fost ministru delegat pentru Dialog Social în 2015, deţine funcţia de preşedinte al Comisiei de învăţământ din Senat, iar Mircea Duşa, fost ministru al Apărării Naţionale, ocupă funcţia de prefect al judeţului Mureş, după ce mai mulţi ani a fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.

Revenirea lui Gabriel Oprea 

Pe o funcţie caldă e şi Sorin Grindeanu, fost ministru al Comunicaţiilor, care în prezent conduce Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii. Nu în ultimul rând, Gabriel Oprea, fost vicepremier şi ministru de Interne în 2015, e aproape de a bate palma cu Dăncilă pentru o fuziune a UNPR cu PSD. „Luăm în calcul acest lucru”, a confirmat Viorica Dăncilă zilele trecute.

În noiembrie 2015 Oprea era prins şi în scandalul iscat de moartea poliţistului Bogdan Gigină, antemergător aflat în coloana cu care acesta se deplasa în Capitală.  În data de 2 mai 2018, Gabriel Oprea, a fost trimis în judecată în dosarul în care a fost cercetat pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină, sub acuzaţia de ucidere din culpă. La începutul lunii ianuarie, Tribunalul Bucureşti a hotărât că nu DNA trebuia să facă ancheta şi a restituit cauza la Parchet, însă în martie Curtea de Apel Bucureşti a decis că ancheta intră în competenţa DNA.

FOTO Mediafax