Partidul lui Băsescu, exclus prin lege din Biroul Electoral Central
0
Guvernul a operat o modificare în legea pentru alegerea preşedintelui României în aşa fel încât Partidul Mişcarea Populară să nu aibă posibilitatea de a-şi desemna un reprezentant în Biroul Electoral Central
Guvernul a modificat Legea pentru alegerea Preşedintelui României şi, printr-un amendament introdus cu mare fineţe, a scos Partidul Mişcarea Populară (PMP), formaţiune năşită de Traian Băsescu, din viitorul Birou Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale. Modificarea a fost făcută printr-un procedeu devenit tradiţional pentru actualul Guvern: ordonanţa de urgenţă.
Faptele stau în felul următor. Guvernul a modificat, subit, articolul 2 din „Legea pentru alegerea preşedintelui României“, adăugând încă o literă (e), care defineşte noţiunea de partid parlamentar, deşi o astfel de definiţie nu era necesară în legea pentru alegerile prezidenţiale. „Partide politice parlamentare sau formaţiuni politice parlamentare - partidele şi formaţiunile politice care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori care au candidat pe listele acestora sau pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele sau formaţiunile politice respective“, aşa sună definiţia noţiunii de partid parlamentar, aşa cum a fost stabilită de Guvern.
Miza amendamentului
Modificarea este cu atât mai surprinzătoare cu cât pare cu dedicaţie. Un singur partid cu greutate nu se încadrează în definiţia Guvernului: Partidul Mişcarea Populară, chiar formaţiunea girată de preşedintele Traian Băsescu, marele rival politic al premierului Victor Ponta. În acest moment, PMP numără mai mulţi parlamentari, însă nu poate fi considerat partid parlamentar în mod legal, dacă ne uităm la noua definiţie a Guvernului. În 2012, la ultimele alegeri parlamentare, PMP nu era înregistrat ca partid, deci nu a putut să aibă listă proprie de candidaţi şi nici măcar nu a putut face parte dintr-o alianţă. Deci, oficial, nu există ca partid parlamentar. Cât de mult contează această definiţie în perspectiva alegerilor prezidenţiale? Răspunsul îl găsim tot în Legea pentru alegerea Preşedintelui României.
La articolul 16, care stabileşte componenţa Biroului Electoral Central (BEC), se arată: „BEC este alcatuit din 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente (AEP) şi din cel mult 10 reprezentanţi ai formaţiunilor politice“, se arată în primul paragraf. Astfel, BEC va fi compus din 18 membri: cei 5 magistraţi, 3 reprezentanţi ai AEP (un preşedinte şi doi vicepreşedinţi) şi încă 10 trimişi ai partidelor.
Mai departe, Legea explică modul în care se aleg reprezentanţii partidelor. „În componenţa BEC intră preşedintele, vicepreşedintii AEP şi câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Astfel constituit, Biroul Electoral Central îndeplineşte toate atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi, până la completarea lui cu reprezentanţii formaţiunilor politice neparlamentare care au propus candidate”. Prin urmare, algoritmul de completare a BEC este următorul: judecătorii, reprezentanţii AEP, reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare şi, dacă mai sunt locuri, reprezentanţi ai partidelor neparlamentare care au propus candidaţi.
Nu mai e loc pentru PMP
Spre ghinionul PMP, potrivit definiţiei introduse de guvern, există în acest moment exact 10 partide parlamentare. Pe lângă tradiţionalele cinci - PSD, PNL, PDL, UDMR, PPDD - mai există formaţiunile breloc, care au ajuns în Parlament în urma unei alianţe politice: UNPR, PC, Partidul Verde - toate trei au făcut parte din USL, precum şi Forţa Civică şi PNŢCD, care au făcut parte din Alianţa România Dreaptă.
Ciudat este cazul ţărăniştilor. Oficial, Valeriu Todiraşcu a ajuns în Senat din partea PNŢCD, însă el era membru Noua Republică, formaţiune care nu era înregistrată în 2012 la Tribunal. Imediat după ce a ajuns în Parlament, Todiraşcu a demisionat din PNŢCD şi a revenit în Noua Republică, însă PNŢCD , în definiţia dată acum de Guvern, rămâne în acte partid parlamentar, chiar dacă nu are niciun partid parlamentar. Aşa s-a ajuns în situaţia ca un partid fără parlamentari, ca PNŢCD, să fie considerat partid parlamentar, iar un partid cu 20 de deputaţi şi senatori, ca PMP, să nu fie considerat partid parlamentar.
Singura şansă
Legea mai spune că, în cazul în care există mai puţin de 10 partide parlamentare, completarea BEC se face „cu reprezentantii formatiunilor politice neparlamentare care au propus candidaţi“. Singura pârghie prin care PMP şi-ar putea desemna un om în BEC este următoarea: cel puţin unul dintre partidele parlamentare să refuze să aibă reprezentant în BEC, situaţie foarte puţin probabilă, datorită mizei pe care o reprezintă alegerea viitorului preşedinte. Chiar şi într-un asemenea scenariu favorabil, PMP ar mai trebui să îndeplinească o condiţie: să-l păstreze pe Cristian Diaconescu candidat oficial la alegerile prezidenţiale, pentru a se încadra în litera legii.
Vot în orice secţie
Prin acceaşi ordonanţă de urgenţă, Guvernul a desfiinţat şi secţiile de vot speciale, care erau amenajate, de regulă, în gări, spitale sau campusuri studenţeşti. Prin proiectul adoptat de Guvern, se prevede ca odată cu desfiinţarea secţiilor de votare special, cetăţenii să poată vota la orice secţie, în cazul în care ziua votării îi prinde în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu.
Citeşte şi:
Proscrişii din PNL şi-au făcut fundaţie
PROIECT Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi liberali excluşi din
PNL, au anunţat, cu surle şi trâmbiţe, înfiinţarea unui nou partid
liberal, însă, în final, au lansat doar un ONG cu nume cel puţin pompos:
„Grupul de Iniţiativă pentru păstrarea identităţii liberale“
Varujan Vosganian, la Adevărul Live: „PDL va accepta un candidat propus de PNL, care să se distanţeze de Băsescu“
Senatorul PNL Varujan Vosganian a vorbit, la Adevărul Live, despre miza Congresului PNL, care va avea loc în weekend, despre fuziunea cu PDL, despre poziţia PNL vizavi de preşedintele Taian Băsescu, dar şi despre politica lui Klaus Iohannis din calitatea sa de lider al PNL.
Fundaţia lansată de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu săptămâna aceasta reacţionează vizavi de declaraţiile liderilor PNL, în frunte cu preşedintele Klaus Iohannis, potrivit cărora liberalii care s-au alăturat grupului lui Tăriceanu riscă sancţiuni. Simpatizanţii ONG-ului cer organizarea unei dezbateri în cadrul Congresului de la sfârşitul lunii.
Se încarcă comentariile...
