Partidele vs Iohannis: creşterea salariilor bugetarilor

Contestate de stradă, partidele politice s-au repliat rapid după episodul manifestaţiilor, recurgând la o demonstraţie de forţă în cazul votului pentru mărirea salariilor tuturor bugetarilor cu 10% de la 1 decembrie 2015.

Partidele au dorit astfel să dea un semnal că, indiferent de jocurile politice care se fac la Cotroceni în privinţa numirii premierului sau a componenţei noului guvern, Parlamentul rămâne totuşi un pion fundamental, care nu poate fi exclus şi nici măcar ocolit, în privinţa deciziilor care vor urma.

Implicaţiile şi motivaţiile acestui vot pentru PSD şi PNL, singurele partide în jurul cărora se pot construi majorităţi solide în actualul legislativ, sunt însă extrem de diferite.

Votul parlamentarilor PSD pentru amendamentul care stabileşte mărirea salariilor tuturor bugetarilor a fost un gest care continuă logica măsurilor promovate de guvernul Ponta, care au vizat mărirea salariilor pentru diverse categorii de bugetari precum cei din educaţie sau sănătate, măriri de pensii sau de indemnizaţii.

Votul parlamentarilor PNL, în schimb, a fost unul care a trădat disperarea care a cuprins acest partid după ultimele evoluţii pe scena politică. Deşi guvernul Ponta a demisionat, principalii perdanţi nu par a fi social-democraţii, ci liberalii, aceştia fiind loviţi în plin pe două direcţii:

· electoral – profilul manifestanţilor, format din tineri activi, educaţi, care au cerut demisia întregii clase politice este unul pe care liberalii mizau să-l atragă la vot la viitoarele alegeri.

· politic – discuţiile apărute în spaţiul public despre intenţiile lui Klaus Iohannis de a forma un nou partid politic pe care să mizeze în alegerile parlamentare din 2016.

În aceste condiţii, votul liberalilor pentru mărirea salariilor bugetarilor a fost mai degrabă un vot al securizării unui segment de votanţi pe care aceştia speră să poată miza la alegerile parlamentare din 2016. Un segment de votanţi pe care liberalii au început să-l curteze încă din momentul în care au propus şi au votat amendamentul privind dublarea alocaţiilor pentru copii

Ce s-a întâmplat cu majorarea salariilor profesorilor cu 50% din 2008

În 2008, cu puţin timp înainte de debutul campaniei electorală, cu preşedintele Băsescu aflat în conflict cu Parlamentul şi partidele politice care participaseră la suspendarea sa din funcţie, cu un PDL izolat pe scena politică, tot printr-un amendament introdus de PSD şi adoptat în unanimitate, a fost votată mărirea salariilor profesorilor cu 50%.

Premierul Tăriceanu s-a opus acestei majorări, avertizând că ”PSD solicita 50%, deşi ştiu bine că această solicitare ar aduce criza economică mondială în România. Stânga are un plan foarte clar de câştigare a alegerilor, dar nu are niciun plan de guvernare a României".

Legea a ajuns la promulgare la Traian Băsescu care s-a aflat într-o poziţie delicată: preşedintele trimitea legea Parlamentului înapoi spre reexaminare sau o supunea unei analize de constituţionalitate printr-o sesizare la CCR şi contribuia la  înfrângerea PDL în alegerile parlamentare, sau promulga legea, dar lega un bolovan de piciorul viitorului guvern oricare ar fi fost el.

Traian Băsescu a ales să joace cu gândul la campania electorală şi în beneficiul partidului care îl susţinea şi a promulgat legea. Efectele au fost decontate însă chiar de guvernul condus de premierul Emil Boc, care s-a văzut nevoit să plafoneze această creştere, declarând că "astăzi nu ne permitem să plătim majorarea cu 50% a salariilor profesorilor. Ar fi ideal şi de dorit, dar ar crea riscul compromiterii stabilităţii financiare".

Anterior, guvernul Tăriceanu amânase la rândul său termenul de intrare în vigoare a Legii de majorare a salariilor în învăţământ cu 50%, stabilind un nivel de majorare de 17%. Actul normativ a fost declarat însă drept neconstituţional de Curtea Constituţională, cu argumentul că amânarea creşterii salariilor profesorilor afectează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la muncă, la protecţia socială a muncii şi la un nivel de trai decent.

Ceea ce a urmat a fost un adevărat haos. Cadrele didactice şi-au câştigat în instanţă drepturile salariale, însuşi procurorul general Laura Codruţa Kovesi a sesizat ICCJ cu recurs în interesul legii după ce s-a constatat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar privind aplicarea Legii 221/2008 care se referă la creşterile salariale pentru personalul din învăţământ.

Din punct de vedere electoral, bilanţul a fost unul pozitiv pentru PSD şi pentru tandemul Traian Băsescu – PDL, cele două partide obţinând scoruri aproape egale în alegerile parlamentare, şi unul negativ pentru PNL care a pierdut alegerile parlamentare.

Pe termen lung, cei care au decontat efectele negative ale promovării unei astfel de măsuri populiste au fost însă Traian Băsescu şi PDL.

Variantele de acţiune pentru preşedintele Klaus Iohannis

Implicaţiile pentru Klaus Iohannis sunt multiple. Decizia pe care o va lua în privinţa acestui proiect de lege îl poate poziţiona pe preşedinte în conflict cu Parlamentul şi cu partidele politice, inclusiv cu partidul care l-a susţinut pentru funcţia de preşedinte.

Noul premier este, de asemenea, într-o situaţie delicată. Prima impresie contează, iar în cazul noului guvern, populat de nume provenite din instituţii nu foarte populare în rândul electoratului fostului USL, planează deja suspiciunea că nu va urma linia abundenţei fără limite promovate de guvernul Ponta.

Varianta 1. Iohannis promulgă legea

Preşedintele Iohannis s-a profilat până în acest moment ca un susţinător al creşterilor salariale şi un adversar al austerităţii.

Intervenţiile publice în favoarea măririi salariilor demnitarilor, promulgarea legii privind pensiile speciale ale militarilor, legea privind pensiile funcţionarilor publici şi diplomaţilor sau dublarea alocaţiilor pentru copii, sunt precedente care indică că Iohannis poate promulga şi această lege fără nicio altă obiecţie publică.

Prin promulgarea legii, Iohannis îşi consolidează încrederea în rândul electoratului vizat de către PSD, însă poate pierde din popularitatea recâştigată în aceste săptămâni în rândul electoratului care a taxat în manifestările de stradă nu doar corupţia clasei politice ci şi populismul la care recurge de fiecare dată pentru câştigarea alegerilor.

Varianta 2. Iohannis împarte responsabilitatea împreună cu Guvernul

Fiind o decizie care afectează un număr mare de cetăţeni (bugetari împreună cu familiile acestora), Iohannis poate alege să împartă responsabilitatea deciziei – de promulgare sau de retrimitere în Parlament – împreună cu guvernul nou format.

Articolul 86 din Constituţia României prevede că: ”Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită”.

Premierul desemnat Cioloş a declarat că ”va analiza măsura majorării salariilor tuturor bugetarilor cu 10%, fiind, de principiu, de acord să o susţină, atât timp cât nu este depăşită ţinta de deficit de 3%”.

Varianta 3. Iohannis retrimite legea în Parlament.

Retrimiterea în Parlament a proiectului de lege poate fi şi un semnal că Iohannis nu va mai miza pe liberali pentru alegerile parlamentare din 2016, ci pe un nou partid care urmează să se formeze.

În acest caz, Iohannis este eliberat de presiunea impactului electoral pe care îl poate avea respingerea acestei măsuri.

Prin retrimiterea proiectului de lege spre reexaminare, preşedintele risca însă ca proiectul care prevede creşterea salariilor pentru demnitari să fie blocat în Parlament.