Parlamentul se face scut pentru miniştrii penali

Parlamentul se face scut pentru miniştrii
penali

Parlamentari pot să-i ţină pe miniştri departe de justiţie Foto: Adevărul

Comisia de revizuire a Constituţiei a modificat un amendament din Legea fundamentală prin care senatorii şi deputaţii vor avea dreptul exclusiv de a decide în privinţa imunităţii miniştrilor

Ştiri pe aceeaşi temă

Senatorii şi deputaţii şi-au încheiat munca la proiectul de revizuire a Constituţiei, dar amendamentele scandaloase au rămas. Un astfel de exemplu este articolul 109 din Constituţie, referitor la imunitatea miniştrilor.

Textul din actuala Constituţie precizează următoarele: „ Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“. În schimb, noul text adoptat de Comisia condusă de Crin Antonescu stipulează: „Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor“. 

Astfel, prin inserarea cuvântului „exclusiv“, parlamentarii au modificat radical sensul articolului şi s-au transformat în decidenţi finali în privinţa imunităţii miniştrilor.

Raportul ExpertForum, intitulat „Pericolele noii Constituţii“, arată că verbul „a cere“ era folosit impropriu şi în actualul text al Legii fundamentale. De facto, procurorii erau cei care solicitau ridicarea imunităţii ministeriale printr-o cerere adresată Parlamentului sau şefului statului. În cazul în care un ministru era parlamentar, procurorii cereau ridicarea imunităţii Camerei din care acesta făcea parte. Dacă ministrul în cauză nu era parlamentar, procurorii se adresau preşedintelui.

Super-imunitate pentru miniştri
Raportul ExpertForum subliniază că este agravant ca verbului „a cere“ să i se alăture calificativul „exclusiv.“ „Se poate trage concluzia că, de mâine, doar Parlamentul, în şedinţă comună, poate cere anchetarea unui ministru, fapt ce ar aduce atingere independeţei justiţiei şi egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Se ajunge la construirea unei super-imunităţi pentru miniştri, care, protejaţi fiind de Parlament, sunt feriţi de rigorile legii“, menţionează raportul.

Această variantă a fost întărită şi de Laura Ştefan, specialist în drept constituţional. „Prin amendamentul introdus, este foarte discutabil dacă procurorii mai pot cere Parlamentului ridicarea imunităţii ministeriale. Este posibil ca parlamentarii să decidă că sunt singurii care pot cere ridicarea imunităţii unui ministru, în baza cuvântului «exclusiv», şi să ignore solicitările procurorilor“, a declarat Laura Ştefan pentru „Adevărul“. Astfel, parlamentarii îi pot proteja pe miniştrii cu probleme penale, prin decizia de a nu cere, în plen, ridicarea imunităţii acestora.

Preşedintele, scos din schemă
Mai mult, prin amendamentul introdus, Parlamentul şi-a adjudecat dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a miniştrilor, eliminând dreptul preşedintelui de a aproba urmărirea penală pentru miniştrii neparlamentari, la solicitarea procurorilor, aşa cum stipulează actuala Constituţie. Acum, premierul trebuie să solicite Parlamentului suspendarea ministrului tehnocrat pe numele căruia a fost aprobată o cerere de ridicare a imunităţii.

Adoptarea acestui amendament periculos, prin care parlamentarii capătă puteri nemăsurate, este taxată şi în raportul ExpertForum: „Prin consolidarea tuturor acestor atribuţii în mâna unei singure puteri - cea legislativă- se deschide uşa unor potenţiale acţiuni excesive ale Parlamentului“.

Este posibil ca parlamentarii să decidă că sunt singurii care pot cere ridicarea imunităţii unui ministru

Laura Ştefan specialist drept constituţional


Alte amendamente controversate
• Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional.
• Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, dar cel al senatorilor nu este precizat.
• După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional.
• Prin noua Lege fundamentală vor fi interzise „relele tratamente aplicate animalelor, conform legii“.
• Parlamentarii nu vor mai fi judecaţi direct de Curtea Supremă, ci, mai întâi, de instanţele inferioare.
• Mandatul membrilor CSM a fost redus de la 6 la 4 ani. Parlamentarii au prevăzut ca preşedintele CSM să fie ales din rândul judecătorilor, iar mandatul acestuia să nu poată fi reînnoit.

Citiţi alte materiale pe aceeaşi temă:

Parlamentarii îşi pun robe de judecători

Parlamentul, singura superputere în stat

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările