Parlamentul pune din nou presiune pe judecători

Cristian Anghel a semnat mai multe proiecte de lege care ştirbeau din puterile Justiţiei

Mai mulţi parlamentari, atât de la Putere, cât şi de la Opoziţie, au iniţiat un proiect de lege pentru a modifica statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că magistraţii vor fi daţi automat în judecată de Ministerul Finanţelor pentru a acoperi prejudiciul în cazul în care România pierde procese la CEDO

La finalul săptămânii trecute, un grup de senatori şi deputaţi de la aproape toate partidele parlamentare - PSD, UNPR, PNL, UDMR şi PC - au depus la Senat un proiect legislativ de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Aleşii au schimbat numai un cuvânt din lege, însă acel cuvânt poate cântări decisiv înainte ca un judecător să ia o decizie.

Parlamentarii au modificat alineatul 7 din articolul 96 al Legii, articol care reglementează modul în care statul român acoperă un prejudiciu după ce pierde un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). „ După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii“, spune în momentul de faţă textul legii.

După intervenţia aleşilor, textul arată astfel: „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile, statul se va îndrepta, de îndată, cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii“. Practic, parlamentarii au schimbat sintagma opţională „statul se poate îndrepta cu acţiune în despăgubire“ , cu formula imperativă „statul se va îndrepta de îndată“.

Argumente slabe

Propunerea, plină de populism, se vrea a fi o soluţie pentru procesele pe bandă rulantă pierdute de România la CEDO, acţiuni în urma cărora ţara noastră este obligată să plătească despăgubiri de câteva mii de euro pentru fiecare reclamant. De altfel, factorul financiar este singurul  argument trecut în expunerea de motive a proiectului legislativ, o expunere de motive semnată de un singur parlamentar: Cristiana Anghel, senator PC, adusă în Parlament de Dan Voiculescu, politician aflat acum în spatele gratiilor. 

Cristian Anghel a solicitat Guvernului o listă a persoanelor şi a instituţiilor responsabile de condamnarea României de către CEDO în perioada 1990-2014. „Răspunsul primit din partea Ministerului Finanţelor Publice este stupefiant. Citez: Ministerul Finanţelor nu a iniţiat nicio acţiune în regres până la data prezentei. În ceea ce priveşte valoarea despăgubirilor plătite de minister în numele statului, aceasta este în cuantum total de 194.439.699, 89 lei pentru perioada 1 ianuarie 1998- 17 aprilie 2014“, arată Cristian Anghel.
Apoi înşiră în expunerea de motive discursul preşedintelui ÎCCj, Livia Stanciu, de la o conferinţă din 17 mai 2011. Practic, Cristiana Anghel deplânge faptul că statul român plăteşte despăgubiri unor deţinuţi în baza unor decizii a CEDO, însă nu spune că acele despăgubiri nu sunt bazate, de cele mai multe ori, pe erori judiciare.

Majoritatea deţinuţilor români reclamă la CEDO faptul că închisorile noastre sunt hiperaglomerate, drept urmare nu le sunt respectate drepturile omului. Iar Curtea le dă câştig de cauză. O altă sursă de procese pierdute este generată de calitatea legilor româneşti. Spre exemplu, speţele în care se plătesc cele mai mari despăgubiri sunt cele legate de retrocedarea bunurilor confiscate de comunişti. În aceste cazuri însă, CEDO a sancţionat legislaţia ca atare, şi nu deciziile judecătorilor, care n-au făcut decât să aplice legea aşa cum era ea.

„Guvernul a considerat că magistratul n-a greşit“
Laura Ştefan, expert anticorupţie la ExpertForum, atrage atenţia că legea, în varianta ei actuală, îi poate trage foarte uşor la răspundere pe magistraţii care greşesc, deci o modificare nu se justifică. „Legea nu este folosită. Ea permite statului să se întoarcă împotriva magistratului, însă Guvernul fie a considerat că nu trebuie să intervină împotriva judecătorului care a greşit, protejându-l astfel, fie a considerat că nu judecătorul este vinovat, deci nu este necesar să intervină. Aşadar legea există, dar nu se aplică. Atunci, mă întreb, de ce să obligăm statul să intervină când el poate interveni şi acum?“, arată Laura Ştefan, care explică cum se pierde un proces la CEDO.

„Deciziile CEDO nu se dau pentru că e de vină magistratul. De obicei, deficienţa deciziilor este o combinaţie de interpretare greşită a judecătorului şi de legislaţie stupidă, atât de prezentă în România. Iar aceste două lucruri nu pot fi despărţite foarte uşor. Nu putem spune că judecătorul este de vină pentru un sfert din suma cu care a fost pedepsită România, iar legislaţia pentru trei sferturi. Sau invers. Statul va spune de acum că magistratul este de vină întotdeauna, nu legea. Această modificare este o încercare de a pune presiune pe magistrat, care va trebui să devină mai grijuliu“, a mai spus Laura Ştefan pentru „Adevărul“.

Specialistul le atrage atenţia şi magistraţilor: „Trebuie să recunoaştem că nu e un lucru rău ca judecătorii să stea cu ochii pe standardele CEDO. Dar trebuie să existe o zonă de discreţie administrativă, care să permită statului să nu se îndrepte de fiecare dată, automat, împotriva magistratului“.

„Să se aplice şi funcţionarilor publici“
Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, se întreabă de ce parlamentarii nu extind această regulă şi la miniştri sau funcţionari publici care, prin deciziile pe care le iau, irosesc bani de la buget, nu doar la judecători. „Venind de la o persoană precum Cristiana Anghel, propunerea pare necurată. Practic, parlamentarii încearcă să transforme o prevedere facultativă într-una obligatorie. Însă, atunci, mă întreb: de ce să se aplice o astfel de lege numai magistraţilor şi să nu se aplice  tuturor funcţionarilor publici? Spre exemplu, funcţionarilor ANAF. Sunt sute de procese pe care ANAF le pierde, iar instanţa obligă instituţia să plătească cheltuieli de judecată. Dacă am strânge toţi banii pierduţi de ANAF în instanţă, ar fi cea mai bună expunere de motive pentru o lege. Iar acele cheltuieli de judecată sunt tot banii statului, la fel cum banii statului sunt şi procesele pierdute de România la CEDO. Deci nu mi se pare firesc să facem o lege doar pentru procurori şi judecători, ci să o extindem. Dar mă tem că nu le va conveni aleşilor“, a comentat Nicuţ pentru „Adevărul“.

Cât despre vina magistraţilor, Elenina Nicuţ spune: „E greu de stabilit că un judecător a dat dovadă de rea-voinţă şi nu-mi amintesc să fie foarte multe cazuri în care România să piardă un proces la CEDO pe erori judiciare. Acest proiect legislativ lasă impresia că munca magistraţilor este privilegiată, că nu sunt traşi la răspundere, că pot face ce vor. Greşit. CSM intervine imediat în caz de abatere disciplinară“.

Necunoscuţi, dar mulţi
Propunerea legislativă a fost semnată de 46 de parlamentari, printre care: senatorii PSD Ioan Chelaru şi Georgică Severin, liberalii Tudor Barbu şi Mihăiţă Calimente, fostul tenismen Ilie Năstase, acum senator PC, independentul Ioan Ghişe şi cunoscutul senator UDMR Verestóy Attila. Deşi proiectul nu a fost semnat de niciun preşedinte de partid sau lider de grup, Laura Ştefan spune că „partidele se ascund în spatele unor astfel de personaje de rang secund, însă cu siguranţă decizia a fost asumată de conducere“.