Parlamentul pune la cale graţierea corupţilor

Mădălin Voicu şi Nicolae Păun sunt foarte insistenţi în promovarea  unei legi de amnistie şi graţiere colective FOTO Mediafax

Deputaţii Mădălin Voicu (PSD) şi Nicolae Păun (Partida Romilor) recidivează cu un scandalos proiect de lege, pe care au mai încercat să-l pună pe agenda Parlamentului şi în toamna anului trecut

Proiectul de lege privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, de care ar urma să se bucure aproape toţi demnitarii şi oamenii de afaceri condamnaţi în acte de mare corupţie, se află pentru a două oară în Parlament, cu şanse mari de a fi adoptat.

Iniţiatorii proiectului de lege sunt deputaţii Nicolae Păun (Partida Romilor) şi Mădălin Voicu (PSD). Potrivit proiectului, se amnistiază infracţiunile pentru care Codul Penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă maximă de până la patru ani inclusiv ori amendă. În ceea ce priveşte graţierile, se graţiază în întregime numai pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă. Însă de graţiere vor putea beneficia şi persoanele care au de executat pedepse de peste 6 ani. Astfel, pedepsele cu închisoarea cuprinse între 6 şi 8 ani se graţiază cu o treime, iar pedepsele cu închisoarea între 8 şi 10 ani se graţiază cu o cincime.

Prima încercare de a trece acest proiect de lege prin Parlament a eşuat, întrucât sesiunea legislativă s-a încheiat în timp ce proiectul se afla în circuitul legislativ. Iniţiatorii au depus însă din nou proiectul la cele două Camere la începulul acestei legislaturi.

„Faţă de multe persoane care se află în penitenciar şi care, în mare parte, şi-au ispăşit pedeapsa, trebuie să dăm dovadă de puţină clemenţă. În România este nevoie de o lege care să ia în discuţie graţierea, parţială în anumite cazuri, şi amnistia. Aceste proiecte de lege sunt aşteptate de foarte multă lume“, a explicat deputatul Nicolae Păun pentru „Adevărul“.

CORUPŢIA NU SE REGĂSEŞTE DIN NOU PRINTRE EXCEPŢII
De la aplicarea legii sunt exceptate circa 28 de infracţiuni, printre care înşelăciunea, delapidarea, ultrajul, omorul, vătămarea, incestul, perversiunea sexuală, tâlhăria, înşelăciunea, tortura, evadarea, falsificarea de monede, traficul de stupefiante, proxenetismul şi lipsirea de libertate în mod ilegal.

Nici în proiectul depus în legislatura trecută, şi nici în acesta, care, de altfel, este aproape identic cu celălalt, pe lista excepţiilor nu se regăsesc infracţiunile de corupţie. Aceasta înseamnă că marii corupţi condamnaţi la pedepse până la 6 ani de închisoare ar urma să fie graţiaţi şi puşi în libertate.

Dacă data trecută deputatul Nicolae Păun a explicat omisiunea printr-o “greşeală“, invocând faptul că nu este jurist, de data aceasta a aruncat mingea în terenul colegilor jurişti.

„Este o iniţiativă politică exprimată printr-un proiect de lege care suportă modificări pe tot parcursul circuitului legislativ. Că se adaugă, că se elimină (n.r. – infracţiuni) asta rămâne la latitudinea specialiştilor din comisiile juridice. Nimeni nu o să dea un vot în plenul Senatului fără să aibă cunoştinţă de cauză. Dacă distinşii noştri colegi consideră că proiectul în sine are importanţă, atunci pot adăuga sau pot scoate alte infracţiuni, de exemplu corupţia. Nimic nu este lăsat definitiv şi irevocabil. Nu este o hotărâre de instanţă. Este un demers politic“, a mai declarat Păun. În cazul acestui proiect legislativ, Camera Deputaţilor este forul decizional.

CE SUNT AMNISTIA ŞI GRAŢIEREA
Amnistia înseamnă iertarea totală a faptei, iar aplicarea acesteia curăţă complet cazierul făptuitorului, în vreme ce graţierea îl iartă doar de executarea efectivă a pedepsei, cazierul rămânând „pătat“.  Precizăm că amnistia se aplică unor categorii de infracţiuni şi se raportează la pedeapsa maximă prevăzută de lege, în cazul de faţă  4 ani. Faptele penale prevăzute cu o pedeapsă maximă de 4 ani sunt relativ lipsite de gravitate, cum ar fi infracţiunile la legea rutieră, la regimul silvic, forme uşoare de violenţă etc.

Potrivit unor surse judiciare, amnistia se acordă, de regulă, după perioade istorice tulburi, „cum ar fi revoluţia sau mineriadele“, şi scopul este de a obţine pacea socială. „În cazul de faţă, e greu de înţeles de ce se apelează la amnistie. Poate domnii deputaţi vor să ajute nişte şmecheri care au comis infracţiuni mărunte, dar care nu vor să aibă cazierul pătat“, ne-au declarat sursele.

Graţierea se aplică unor pedepse deja pronunţate sau care urmează să fie pronunţate. Acolo unde există sentinţe definitive, se vor aplica imediat prevederile legii, adică va opera amnistia, graţierea totală sau parţială. La cauzele aflate pe rol, indiferent dacă s-a dat sau nu sentinţă pe fond, procesele se vor derula până la capăt, iar după pronunţarea sentinţelor, judecătorii vor trebui să ia act de prevederile legii şi, în funcţie de pedeapsa pronunţată, vor aplica amnistia, graţierea totală sau parţială.

Ce „mari rechini“ beneficiază de lege
  În cazul în care legea iniţiată de Mădălin Voicu şi Nicolae Păun va fi adoptată în forma propusă, toate marile cazuri instrumentate de Parchete, în care apar nume de personaje extrem de influente, vor fi compromise.

O listă a celor mai notorii personaje care se vor bucura de prevederile legii arată după cum urmează:

Graţiere totală

Adrian Năstase – 2 ani cu executare pentru corupţie în „Trofeul Calităţii“, definitiv,  şi 3 ani cu suspendare pentru şantaj în „Dosarul Zambaccian“, în recurs.

Sorin Ovidiu Vântu – 1 an cu executare pentru şantaj.

 Irina Jianu, Bogdan Popovici, Marina Popovici, Diana Gasparovici, Cristian Vasile  în „Trofeul Calităţii“ – între 5 şi 6 ani cu executare.

Ioan Avram Mureşan în Dosarul „Caltaboşul“ – 3 ani cu executare.

Decebal Traian Remeş în dosarul „Caltaboşul“ – 3 ani cu executare.

Emilian Cutean în dosarul „Revoluţionarilor“ – 5 ani cu executare.

Graţiere parţială

 Corneliu Iacobov în dosarul „Rafo“ – 7 ani cu executare pentru corupţie.
 Ioan Avram Mureşan în dosarul „Sunoil“ – 7 ani cu executare pentru corupţie.

 Potenţiali beneficiari ai graţierii

 Dan Voiculescu – judecat pe fond în dosarul „Institutul de Cercetări Alimentare“.

 Relu Fenechiu – judecat pe fond în dosarul „Transformatorul“.

Cătălin Voicu – 5 ani cu executare pentru corupţie, aflat în recurs.

Florin Costiniu, fost judecător – 4 ani cu suspendare în dosarul „Voicu“, în recurs.

Zsolt Nagy în dosarul „Poşta“ – 3,5 ani cu suspendare, în recurs.

Tudor Chiuariu în dosarul „Poşta“ – achitat, în recurs.

Toţi inculpaţii din dosarul „Transferurilor“ – între 3 ani cu suspendare şi 8 ani cu executare, în recurs.