Raporturile dintre parlament şi guvern

Sunt prevăzute în articolele 111-115 din Constituţie, şi se referă la:  Informarea parlamentului, Întrebări, interpelări şi moţiuni simple, Moţiunea de cenzură, Angajarea răspunderii Guvernului, Delegarea legislativă. Parlamentul preia si OUG-urile emise de guvern, le modifică dacă doreşte şi le transformă în legi. Atât şi nimic mai mult. Este greu să ţii minte ce are voie şi ce nu are voie legislativul să pretindă de la executiv?

HG-urile se supun controlului instanţelor de judecată, şi pot fi atacate în Contencios Administrativ, lucru ştiut de juriştii obişnuiţi, nu membri ai Comisiilor Juridice ale parlamentului.

Este greu să ţii minte,  dacă în Legea 55/2020, de reglementare a Stării de Alertă, parlamentarii jurişti din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor au introdus la art. 4:

(1)Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile.  (…)

(3)Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului.  Parlamentul se pronunţă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.

      (4) Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări

De când parlamentul aprobă şi modifică HG-uri? Se poate crede că parlamentul poate da o lege cum vrea muşchii lui. Şi până la decizia CCR asupra constituţionalităţii ei, legea funcţionează, bine mersi.  Profitând de urgenţa instalării Stării de Alertă, Legea 55/2020 n-a mai fost atacată la CCR, deşi face de râs cunoştinţele  juridice a parlamentarilor. Atunci, după acest precedent, parlamentul poate da o lege prin  care să desfiinţeze guvernul şi să preia el funcţiile executivului şi preşedintelui! Până se pronunţă CCR, până trec cele 45 de zile în care legea trebuie pusă în acord cu Constituţia, parlamentul conduce ţara şi îşi rezolvă problemele, în dictatura parlamentară!

Este clar un conflict juridic de natură constituţională între parlament şi guvern, pe care CCR îl va tranşa cândva în favoarea guvernului. Dar ce se întâmplă cu consecinţele Legii 55/2020 şi ale HG de instaurare a Stării de Alertă? Se vor anula amenzile date în acest cadru neconstituţional? Vor putea cere agenţii economici despăgubiri statului pentru pierderile suferite prin Starea de Alertă? Se deschide o cutie a Pandorei care nu se ştie unde ne va conduce. Aşa se întâmplă când unii ajung prin parlament şi în Comisii Juridice, deşi nu cunosc Constituţia ţării.

Concluzie

Dacă juriştii din Comisia Juridică a parlamentului habar nu au ce scrie în Constituţie, nu ştiu unde o să ajungem. Am avut multe conflicte juridice de natură constituţională, legi declarate neconstituţionale după mulţi ani, dar efectele produse au rămas intacte, pentru că puţini au banii şi posibilităţile juridice să le atace în instanţe. Acestea sunt aberaţii ale sistemului nostru legislativ, operă a parlamentului. Toate aceste întâmplări conduc la decredibilizarea parlamentului, care să nu se mai mire dacă este în coada listei privind încrederea în  instituţiile publice.