Aleşii au marcat 10 ani de la aderarea la NATO. Ponta: Nu anul acesta, pentru că trebuie să scădem taxele, dar de la anul alocăm mai mulţi bani la MAPN

Parlamentul s-a întrunit, marţi, în şedinţă solemnă pentru a marca 10 ani de la aderarea României la NATO. La întrunire au participat  preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. În timp ce şeful statului a făcut un apel la Guvern şi a cerut înzestrarea Armatei Române, premierul a promis că, din 2015, va aloca mai mulţi bani la Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, membrii Guvernului, dar şi foşti preşedinţi, miniştri de Externe şi ambasadori, precum şi membri ai familiilor eroilor români au participat astăzi la şedinţa Parlamentului.

Ponta: România se află, după 1989, într-o situaţie privilegiată de siguranţă

Apartenenţa României la NATO, respectiv integrarea în UE reprezintă, în opinia premierului Ponta, cele mai importante obiective atinse de România în perioada postcomunistă.

„Vreau să felicit Parlamentul pentru iniţiativa de a organiza această reuniune. Sub cupola Parlamentului e locul cel mai potrivit în care să reliefăm că aderarea României la NATO, respectiv la UE reprezintă cele mai importante obiective atinse de România în ultimii 25 de ani. In baza acestor realizări, România se află, după 1989, într-o situaţie privilegiată de siguranţă, de răspuns coerent şi credibil la orice ameninţare la adresa securităţii sale naţionale“, a spus el, de la tribuna Parlamentului.

Totodată, Ponta le-a mulţumit militarilor români care şi-au servit ţara.

„Mulţumesc militarilor români pentru faptul că, în aceşti zece ani, au dat dovadă de devotament, de curaj. Unii au plătit cu viaţa participarea la misiunile încredinţate, mulţi alţii au avut de suferit şi cred că merită mulţumirile noastre nu doar în momente aniversare, ci prin toate măsurile pe care Guvernul le ia pentru recunoaşterea meritelor lor“, a mai spus premierul.

Seful Executivului a subliniat că doreşte ca Ministerul Apărării să primească, în următorii ani, mai multe fonduri, însă a precizat că nu este vorba de acest an, care este unul electoral.

„Fac un apel către membrii Parlamentului – sigur, nu în acest an electoral în care important e să scădem taxele şi să dăm mai mulţi bani, dar pentru 2015, 2016, 2017 fac un apel să susţinem măsura de creştere cu 0,2% din PIB anual să ne aducă la acel nivel de 2% pe care ni-l dorim“, a conchis el.

Băsescu: Dacă nu toţi românii trăiesc bine, e din cauza noastră

Discursul final i-a aparţinut preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a vorbit despre relaţia cu Statele Unite şi despre evoluţia acesteia, în urma aderării României la NATO.

„În 2014, românii sărbătoresc zece ani de când ţara lor a devenit membră NATO. România revenea astfel în marea familie a democraţiilor euroatlantice, de unde fusese ruptă. Prin latinitatea noastră, prin evoluţie istorică, întotdeauna ne-am considerat a fi occidentali. Suntem aici, împreună, reprezentanţi ai Parlamentului, ai Preşedinţiei şi Guvernului, pentru a spune poporului că am obţinut astfel cei mai buni aliaţi. Aderarea noastră la Alianţa Nord-Atlantică are o valoare istorică. Pentru prima dată în istoria sa, România este aliată cu toate puterile occidentale în acelaşi timp“, a spus Băsescu.

Preşedintele a ţinut să omagieze eroii căzuţi la datorie şi a subliniat că „nu există cuvinte“ care să poată exprima un astfel de sacrificiu.

„Nu cred că există o mai clară demonstraţie de loialitate decât propriul sacrificiu. Cetăţenii români, într-o manieră admirabilă, au sprijinit reformele necesare aderării. În orice misiune, suntem alături de aliaţii noştri până la capăt, până când misiunea va fi îndeplinită“, a arătat Băsescu.

“Dacă la zece ani de la aderare, nu toţi românii trăiesc mai bine, asta este vina noastră”, a mai spus el.

Băsescu a vorbit şi despre criza din regiunea Mării Negre şi a subliniat că România recunoaşte noile autorităţi ucrainene drept reprezentanţi legitimi ai ţării.  

„Contextul strategic actual, marcat de ameninţările transfrontaliere, o relaţie complexă cu Rusia, încălcări ale dreptului internaţional confirmă analizele noastre. In această situaţie nu există alt răspuns decât adaptarea capacităţilor naţionale şi ale Alianţei pentru a face faţă ameninţărilor. Trebuie să evităm zonele gri şi ambiguităţile în abordare. Ineficienţa diplomatică, menţinerea regiunilor gri reprezintă un risc. Pentru a avea stabilitate în Europa, trebuie să evităm zonele gri. Ucraina a pierdut Crimeea în condiţiile în care, la Budapesta, în 1994, la schimb, pentru dezarmarea nucleară, trei mari puteri s-au angajat să îi respecte suveranitatea. Trebuie să sprijinim forţele reformiste de la Kiev“, a mai spus el.

Preşedintele a abordat, în context, şi consecinţele pe care anexarea Peninsulei Crimeea le-ar putea avea asupra Republicii Moldova.

„Suntem preocupaţi de posibile reverberaţii ale crizei asupra Republicii Moldova. Compoziţia etnică a Transnistriei reprezintă un alt element care ne determină să privim cu atenţie la evoluţia situaţiei de dincolo de Nistru. Odată cu evenimentele din Ucraina, dar şi a creşterii riscurilor de securitate pentru Republica Moldova, responsabilitatea noastră devine mai mare. Trebuie să facem ce trebuie, nu doar ce putem“, a transmis el, de la tribuna Parlamentului.

„E obligaţia noastră comună să conlucrăm la binele naţiunii. Fac un apel la Guvern şi Parlament ca împreună să identifice cele mai bune căi de înzestrare a Armatei Române“, a conchis el.

La finalul şedinţei, preşedintele Băsescu le-a transmis trei mesaje celor prezenţi :

„Nu le putem cere altora să ne respecte ţara mai mult decât o respectăm noi. Nu le putem cere altora să ne apere ţara mai mult decât o apărăm noi.Nu putem cere altora să ne iubească ţara mai mult decât o iubim noi“, a clamat el.

Antonescu: Nimic nu e ireversibil în istorie

Traian Băsescu ascultă discursul lui Antonescu la şedinţa solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor, consacrată marcării a 10 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică  FOTO Mediafax 

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, de asemenea, în plen, că evenimentele recente din Ucraina dovedesc importanţa apartenenţei României la NATO, iar “acte de agresiune” precum anexarea Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă ar trebui să consolideze poziţia ţării noastre în cadrul alianţei.

“A pune sub semnul întrebării seriozitatea acestui angajament este un atac la interesul naţional. Aceste împrejurări ne obligă să formulăm mai clar, să susţinem cu mai multă energie acele concluzii pe care evenimentele recente ni le evidenţiază mai limpede ca oricând. România trebuie să folosească potenţialul său pentru  a asigura, cu toate mijloacele, securitatea teritoriului naţional”, a afirmat Tăriceanu.

La rândul lui, liderul PNL Crin Antonescu a elogiat Armata Română şi a subliniat că este instituţia care se bucură de cea mai mare stimă în rândul partenerilor externi.

„Astăzi, din nou, Armata Română este un segment de elită al societăţii româneşti şi este, poate, instituţia din România cea mai respectată şi apreciată de toţi partenerii noştri externi. Intr-o Europă în care unii s-au plictisit de libertate, România este o ţară în care există consens, încredere, optimism în interiorul şi sprijinul acestor instituţii“, a declarat el.

„Pentru noi, apartenenţa la NATO  e preţioasă ca premisă, e şansa pentru viitor, pentru construcţie. Realităţile de azi, şi nu numai ele, dar cu precădere cele din săptămânile din urmă, ne arată că nimic nu este ireversibil în istorie şi cine nu trăieşte iluzia că libertatea e câştigată pentru totdeauna, că nu trebuie să lupţi pentru ea, se înşală“, a mai spus el.

Vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, a declarat , de asemenea, că UDMR a sprijinit România în eforturile sale de aderare la NATO. „România a contribuit la activităţile NATO, cu o implicare mai mult decât exemplară. Cred sincer că nu i-am dezamăgit pe aliaţii noştri“, a adăugat el.

În deschiderea sesiunii solemne a fost intonat imnul României, după care s-a păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor români care au căzut la datorie.

România a depus, pe 29 martie 2004, la Washington, instrumentul de ratificare a Protocolului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

PS Varlaam Ploieşteanul, ASR Principesa Margareta, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, printre participanţii la şedinţa solemnă consacrată marcării a 10 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică FOTO Mediafax 

Citeşte şi:

România, de 10 ani în NATO. Băsescu: Nu este acceptabil ca, în secolul XXI, să fim ameninţaţi cu războiul

România a aniversat, sâmbătă, zece ani de la aderarea la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Cu acest prilej, Preşedinţia a organizat, luni, la Palatul Cotroceni, o ceremonie la care au participat şi foştii şefi de stat, Emil Constantinescu şi Ion Iliescu.

După un deceniu de la aderarea la NATO, România şi-a consolidat profilului strategic

România a marcat, sâmbătă, zece ani de la depunerea, alături de alte şase state (Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia),  la 29 martie 2004, la Washington, a instrumentului de ratificare a Protocolulului de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

NATO ar trebui să fie „mai mult decât o bucată de hârtie”

„Pe 29 martie 2004 am avut onoarea de a participa la ceremonia de la Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, de la Mons (Belgia), unde Tricolorul României a fost arborat lângă drapelele celorlaltor state membre NATO”, scrie analistul militar Ion Petrescu pe blogul său de pe adevarul.ro.

10 ani în NATO: Ion Iliescu a fost forţat să se îndrepte spre Occident

„Data de 29 martie nu ar trebui să treacă neobservată: azi se împlinesc 10 ani de când România este în mod oficial membru NATO”, scrie Adrian Niţă, profesor doctor Filosofie, pe blogul său de pe adevarul.ro.

Petre Roman: Pentru intrarea în NATO în 2004 trebuie să îi mulţumim lui George W. Bush

Primul premier român care a vizitat sediul NATO, Petre Roman, a povestit că România trebuie să îi mulţumească fostului preşedinte american George W. Bush pentru aderarea la Alianţă în 2004, pentru că decizia a fost în principal a acestuia.

Ioan Mircea Paşcu: NATO e ca o societate de asigurări - faci nişte eforturi ca la nevoie să fii apărat

Fostul ministru al Apărării Ioan Mircea Paşcu a afirmat că faptul că România este în NATO ajută cetăţenii să-şi ducă viaţa în linişte, "apăraţi de articolul 5", în pofida situaţiei delicate de la graniţa cu Ucraina, iar Alianţa poate fi privită ca "o societate de asigurări"

Mircea Geoană: Apartenenţa la NATO, prima garanţie reală de securitate din istoria României

Mircea Geoană declară la zece ani de la aderarea la NATO, care a avut loc sub mandatul său de ministru de Externe, că apartenenţa la Alianţa Nord-Atlantică reprezintă prima garanţie reală de securitate pe care România o are în istoria sa.