Parlamentul european condamnă toate formele de rasism, ură şi violenţă şi solicită măsuri urgente

Parlamentul european condamnă violenţele şi xenofobia

Parlamentarii europeni condamnă rasismul şi discriminarea, Acestea nu îşi au locul în societăţile noastre, declară deputaţii, solicitând UE să adopte o poziţie fermă şi hotărâtă împotriva rasismului, a violenţei şi a injustiţiei.

Într-o rezoluţie adoptată de vineri cu 493 voturi pentru, 104 împotrivă şi 67 abţineri, Parlamentul „condamnă cu fermitate decesul îngrozitor al lui George Floyd” în SUA, precum şi omorurile similare peste tot în lume, scrie europa.eu.

Deputaţii solicită autorităţilor SUA să întreprindă măsuri hotărâte pentru a elimina rasismul structural şi inegalităţile, condamnă acţiunile de reprimare întreprinse de poliţie împotriva protestelor paşnice şi a jurnaliştilor, precum şi ameninţarea preşedintelui american de a recurge la forţele armate şi retorica sa provocatoare, scrie aceeaşi sursă. 

Parlamentul sprijină recentele proteste masive din întreaga lume împotriva rasismului şi a discriminării şi condamnă „ideea supremaţiei rasei albe sub toate formele ei”. Deputaţii denunţă „actele de jaf, incendiere, vandalism şi distrugere a proprietăţilor publice şi private cauzate de anumiţi demonstranţi violenţi”, solicitând în acelaşi timp ca „utilizarea disproporţională a forţei şi tendinţele rasiste ale organelor de aplicare a legii” să fie denunţată de fiecare dată oricând şi oriunde ar apărea.

Utilizarea forţei de către autorităţile de aplicare a legii ar trebui „să respecte întotdeauna legea, în mod proporţional, doar dacă este necesar şi în ultimă instanţă”, subliniază deputaţii, insistând asupra faptului că „utilizarea excesivă a forţei împotriva mulţimilor contravine principiului proporţionalităţii”. PE subliniază, de asemenea, necesitatea sancţionării cazurilor de brutalitate şi de abuz din partea poliţiei, precum şi „dreptul cetăţenilor de a înregistra scene de violenţă comisă de poliţie şi care pot fi utilizate ca dovezi”.

Eradicarea prejudecăţilor rasiale şi etnice

Textul solicită UE şi statelor sale membre să pună capăt discriminării şi utilizării prejudecăţilor rasiale şi etnice, sub orice formă, în procedurile de aplicare a legii penale, în măsurile de combatere a terorismului şi în măsurile de control al imigraţiei.

Noile tehnologii din domeniu trebuie să fie concepute şi utilizate astfel încât să nu creeze un risc de discriminare a minorităţilor rasiale şi etnice.

Poliţia şi autorităţile de aplicare a legii trebuie să aibă „un raport exemplar în materie de combatere a rasismului şi de combatere a discriminării” şi ar trebui să consolideze formarea în acest sens, afirmă eurodeputaţii, solicitând de asemenea creşterea diversităţii în cadrul forţelor de poliţie.

Forţele de poliţie şi de aplicare a legii trebuie să dea dovadă de o „reputaţie exemplară” în ceea ce priveşte combaterea rasismului şi a discriminării, şi să îmbunătăţească formarea angajaţilor în acest sens, adaugă eurodeputaţii.

Injustiţiile, recunoscute în mod oficial 

Potrivit Parlamentului, instituţiile UE şi statele membre ar trebui să recunoască în mod oficial injustiţiile din trecut şi crimele împotriva umanităţii comise împotriva persoanelor de origine africană, a persoanelor de culoare şi a romilor. De asemenea, deputaţii declară comerţul cu sclavi o crimă împotriva umanităţii.

Combaterea discriminării indiferent de motive trebuie să fie o prioritate a UE, şi prin urmare, eurodeputaţii solicită Consiliului „să deblocheze imediat şi să finalizeze negocierile cu privire la directiva transversală privind combaterea discriminării”, care este blocată din momentul în care Comisia a venit cu propunerea respectivă în 2008.

Libertatea de exprimare nu protejează rasismul şi xenofobia

Rezoluţia subliniază că exprimarea cu tentă rasistă şi xenofobă nu intră în spectrul libertăţii de exprimare. Eurodeputaţii regretă faptul că forţe politice extremiste şi xenofobe din întreaga lume recurg la „denaturarea faptelor istorice şi a datelor statistice şi ştiinţifice şi utilizează un simbolism şi o retorică ce amintesc de anumite aspecte ale propagandei totalitare, printre care rasismul, antisemitismul şi ura faţă de minorităţi”.