Parlamentul a avizat cu scandal temele preşedintelui Iohannis pentru referendumul pe Justiţie. Turcan: Raportul e falsificat într-un mod grosolan

Plenul reunit al Parlamentului a avizat, miercuri, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea referendumului pe justiţie, însă avizul conţine şi unele recomandări contestate de opoziţie. Referendumul va avea loc pe 26 mai, concomitent cu alegerile europarlamentare.

„Acest raport conţine o eroare materială faţă de faptul că s-a introdus o chestie care a nu fost discutată în şedinţa comisiilor juridice reunite sau este un fals foarte clar făcut cu intenţia de a bloca acest referendum”, a spus deputatul USR Stelian Ion. 

„Raportul e falsificat într-un mod grosolan, faţă de votul şi dezbaterile din comisiile reunite”, a susţinut şi prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan în plenul reunit, care a solicitat eliminarea respectivelor recomandări din aviz, pentru că „încalcă legea şi reprezintă un abuz”. Solicitarea opoziţiei a fost însă respinsă de plen.

Avizul Parlamentului conţine câteva recomandări, în care se arată, printre altele, că, potrivit Constituţiei, amnistia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, că, potrivit unei decizii a CCR, preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 4 aprilie, că a trimis Parlamentului scrisoarea referitoare la temele referendumului din 26 mai, acestea fiind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi interzicerea adoptării de OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare. "Societatea a obosit să urmărească dacă cei interesaţi şi-au mai dat o ordonanţă de urgenţă şi trăieşte cu teamă fiecare zi în care este anunţată şedinţă de Guvern, a cărei ordine de zi reală nu se cunoaşte", a declarat preşedintele.

Conform Legii referendumului, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional. Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

„Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui”, prevede legea. Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit, Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.