Decizia ca sfintele Paşti (pâinea sfinţită) şi Lumina Sfântă să fie împărţită credincioşilor cu sprijinul forţelor Ministerului Afacerilor Interne reprezintă o decizie politică (luată de guvernul liberal) cu un profund impact social şi emoţional în aceste vremuri de pandemie. Această nouă veste, care cu siguranţă va polariza societatea românească cel puţin la fel de mult ca în cazul referendumului pentru susţinerea familiei tradiţionale, arată foarte mult ca un pariu politic între Guvernul PNL şi BOR.

În primul rând, presiunea publică este din două direcţii antagoniste, de forţe (simbolice) considerate echivalente: pe de o parte românii trebuie să stea distanţaţi fizic pentru a preveni răspândirea epidemiei, pe de cealaltă parte creştinii ortodocşi resimt cel puţin tristeţe sufletească pentru că nu pot sărbători la biserică una dintre cele mai mari sărbători creştine: Învierea Domnului. Chiar dacă restul creştinilor (catolici, protestanţi etc.) au celebrat aceeaşi sărbătoare în faţa televizorului, în izolare, în România majoritatea enoriaşilor sunt ortodocşi.

Nu vreau să speculez asupra motivaţiei BOR de a forţa o astfel de decizie politică (presiuni din interior, din partea preoţilor; nevoia de face o demonstraţie de forţă în spaţiul public după eşecul referendumului pentru familie ş.a.) fiindcă, la acest moment datele sunt insuficiente. Putem, însă, să considerăm acest acord MAI – BOR ca un pariu politic din partea PNL (sau cel puţin a părţii guvernamentale a acestuia). Logica ar fi că dacă nu se întâmplă nimic după Sărbătorile de Paşte, atunci oferirea (printr-un efort logistic şi de organizare considerabil) de servicii religioase cu o extraordinară miză emoţională poate fi un punct câştigător politic. PNL, nu-i aşa, a avut grijă de români, de sănătatea, dar şi de sufletele lor. Dacă, însă, în preajma datei de 1 mai (aproximativ 14 zile după Paşte) avem o creştere colosală a numărului de infectaţi şi de decese COVID 19, atunci decontul public va cădea ca un trăsnet peste PNL şi actualul guvern.

Acest pariu este unul pierzător din start din următoarele considerente:

  1. O parte a guvernului (mai precis ministrul Vela şi premierul Orban) a lăsat în offside atât pe unii colegi de cabinet (vezi reacţia ministrului Sănătăţii), dar mai ales pe Preşedintele Iohannis care, cu doar câteva ore înainte, a ieşit şi a îndemnat şi ortodocşii (după ce iniţial îndemnase şi catolicii) să stea în casă de Paşte fiindcă este un sacrificiu necesar pentru sănătatea lor.
  2. Fantezistul punct câştigat în faţa BOR (pe sprijinul căruia PNL se bazează la viitoarele alegeri) este sabotat în primul rând de apropierea îndelungată a BOR de PSD (inclusiv doctrinar şi ca discurs naţionalist), cât şi de atitudinea preoţilor în timpul campaniilor electorale (adesea avantajele promise de politicieni sunt încasate şi de la o tabăra şi de la cealaltă, fără un sprijin electoral concret şi măsurabil statistic).
  3. Presupunând că s-a avut în vedere şi un calcul strict electoral (ca număr de votanţi câştigaţi), strategia este clar pierzătoare: cei mai vizaţi de acest protocol MAI-BOR sunt vârstnicii, practic electoratul majoritar PSD. Ei sunt disciplinaţi şi, cel mai adesea, fideli partidului pe care îl susţin. Ideea de a-i atrage de partea PNL este eronată şi prin numărul de potenţiali votanţi de dreapta din clasa mijlocie (şi de vârstă tânără şi adultă) care ar părăsi PNL după ducerea în derizoriu a sacrificiului lor (izolare, pierderea locului de muncă, afaceri închise). Pare a fi o dubă pierdere electorală.
  4. Este o mişcare imorală şi nedreaptă pentru celelalte confesiuni creştine (catolici, protestanţi ş.a.) care au fost nevoite să sacrifice mersul la biserică, în timp ce ortodocşii sunt serviţi acasă. Inechitatea creează frustrare, iar acest sentiment profund este exponenţial amplificat când este vorba de credinţa spirituală.

Principalul efect al acestei decizii poate fi, deci,  definit ca frustrare. Sacrificiul oamenilor care stau izolaţi la domiciliu, al celor care au fost amendaţi cu multe mii de lei pentru că nu au avut o declaraţie completată corespunzător, al celor care şi-au pierdut (şi îşi vor pierde) locul de muncă doar din raţiunea de a sta izolat pentru a nu răspândi COVID 19 va fi complet în van dacă în Noaptea de Înviere BOR împreună cu MAI vor contribui (involuntar) la agravarea situaţiei. Iar acest gând, această teamă de o potenţială catastrofă, creează mai multă frustrare şi revoltă decât înţelegerea şi acceptarea autoizolării. Fiindcă foarte mulţi români înţeleseseră deja că sănătatea (mai ales a celor dragi şi în vârstă) este mai importantă ca mersul la biserică în Noaptea de Înviere. Şi erau împăcaţi cu aceasta.

Sunt voci care argumentează că Guvernul ar fi fost forţat de o posibilă revoltă a credincioşilor care ar fi ignorat restricţiile şi ar fi mers oricum la biserică. Şi dacă Biserica Ortodoxă Română, prin vocea autorităţii ei supreme, Preafericitul Daniel, ar fi dat un mesaj pentru toţi credincioşii explicând că este o situaţie fără precedent, că vârstnicii pot muri dacă intră în contact cu boala şi că Dumnezeu este în suflete, iar slujba va fi una specială, tristă, dar plină de speranţă şi privită în faţa televizorului sau ascultată la radio. Credeţi că acei creştini ortodocşi credincioşi s-ar mai fi răzvrătit contra unei astfel de poveţe înţelepte?

Mi-e teamă însă, că aici este vorba doar despre impresia de forţă, de imagine publică, de aroganţă şi de teamă. Nimic de maturitate, înţelepciune, sacrificiul unei tradiţii pentru sănătatea şi grija pentru viaţa celor în vârstă.

Biserica Ortodoxă Română şi Guvernul României au pus un pariu politic pe viaţa românilor, mai ales pe cea a vârstnicilor fragili şi în pericol. Dacă le iese, câştigul lor va fi efemer; dacă, îl pierd, însă, pierdem cu toţii. Părinţi, bunici, oameni dragi.