Iar concuziile sunt extrem de dure. Ne vom confrunta cu o criză economică mult mai dură, comparativ cu aceea din 2008-2010. La nivelul conducerii României n-am auzit să existe un grup de lucru, format din experţi independenţi, care să propună soluţii la o  situaţie poate mai gravă, prin consecinţe, decât cea provocată de coronavirus.

Ce spun experţii şi instituţiile internaţionale

Banca Mondială: Urmează „o recesiune globală majoră”.

FMI: „Criză economică provocată de coronavirus va fi mai gravă decât criza financiară globală din 2008-2009”.

London Business School: recesiunea mondială este, aparent, imposibil de evitat şi va lovi, fără discernământ, precum un coronavirus, pe toată lumea: ţări bogate, economii emergente, state sărace sau în curs de dezvoltare. Cele mai grav afectate domenii vor fi turismul, transporturile aeriene, industria petrolului şi industria auto.

Bank of America previzionează o cădere a economiei americane de 10,4% din PIB pentru întreg anul 2020

ING are o previziune  sumbră pentru România:  o contracţie de 6,6% din PIB, adică peste 13 miliarde de euro.

Astfel de evaluări sunt multe şi sunt uşor de găsit în spaţiul public.

În ce poziţie se află România în faţa acestei provocări?

Ca de obicei, cu pantalonii în vine. După un deficit bugetar de 4,6% în 2019, neprovocat de vreo pandemie, ci doar de prostia şi hoţia conducătorilor noştri, cu împrumuturi la costuri duble comparativ cu vecinii noştri, se poate spune ca în bancul cu Bulă: „asta ne mai lipsea”!

Bugetul ţării trebuie să asigure venituri  pentru:

  • 1,5 milioane de persoane aflate în şomaj tehnic;
  • 1,5 milioane de români care revin din străinătate pentru că şi-au pierdut slujbele;
  • Resurse financiare pentru sistemul medical, care abia face faţă pandemiei de COVID-19;
  • Ajutoare prin scutiri de taxe şi impozite firmelor care s-au oprit;
  • Transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea plăţii pensiilor;
  • Plata datoriilor scadente plus dobânzile aferente, nişte sume uriaşe, care trebuie plătite anul acesta;
  • Transferuri către UAT-uri (Unităţi Administrativ Teritoriale),  care nu mai strâng bani pentru o funcţionare minimă, dar care şi-au dublat sau triplat salariile cu voie de la PSD;
  • Asigurarea salariilor întregi, plus sporuri de tot felul, pentru 1,2 milioane bugetari, chiar dacă unii stau acasă;
  • Ajutoarele sociale, date cui merită şi cu nu, însumând cam 7% din PIB.
  • Sume pentru investiţiile absolut necesare dacă dorim ieşirea din criză.

Toate acestea şi multe altele însumează cât 2-3 bugete ale României, nu unul singur, şi acela jigărit.

Mai mult. Este clar că încasările la bugetul de stat se vor diminua vertiginos. Nici în condiţii normale nu stăteam bine, 28-30% din PIB, în vreme ce media europeană este 40%.  Dar acum, când foarte mulţi contribuabili sunt afectaţi de criză, iar alţii vor profita şi vor inventa pierderi pentru a nu plăti taxe şi impozite. Industria petrolieră şi cea auto, importante contributoare la bugetul de stat sunt pe butuci, prin închiderea marilor companii şi a scăderii abrupte a preţului barilului de petrol. Reducerea consumului de marfuri nealimentare va reduce dramatic şi incasarile din TVA. Este posibil ca încasările la buget să scadă chiar şi cu 50% în luna aprilie şi următoarele luni.

În comparaţie cu alte ţări, care au rezerve de bani, şi-şi permit să injecteze sume imense în păstrarea capacităţilor de producţie şi servicii, România este exact în situaţia din 2009, lăsată de Tăriceanu: deficit bugetar imens (5,7% din PIB), arierate de 2 miliarde euro, 1,4 milioane bugetari din care o bună parte angajaţi pe criterii de clientela politică, care tăiau şi taie şi acum frunze la câini. Ce a urmat, se ştie. În 2010 tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor. Acum s-ar putea să fie mult mai rău.

Cum abordează România viitoarea criză economică

Şi Florin Cîţu spune: „Câteva luni ne vom descurca cu toate cheltuielile”. Aşa, şi după? Ce vom face? Are conducerea ţării un plan B, după cele câteva luni? N-ar trebui să-l afle şi cetăţenii?

Tot dl Cîţu este foarte optimist: Vom avea rectificare bugetară şi fondurile vor fi prinse acolo, pentru ne asigură că toţi cei care au nevoie au resursele necesare”. „Binenţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”.

Între primele economii din Europa după această perioadă”.  Îţi vine să exclami: băiatul ăsta a „fumat” ceva?

Toată iarna, preocuparea principală a clasei politice au fost alegerile anticipate. Chiar dupa ce în China începuse dezastrul. N-am văzut planuri, soluţii, pentru criza care se anunţa iminentă. Nu şi nu, noi discutam doar despre anticipate. Acum discutăm despre „anticipata” criză economică, care ne prinde, pentru a câta oară, cu pantalonii în vine. Atât îi duce capul pe conducătorii noştri.

Dovadă a lipsei totale de pregătire pentru criză economică: bugetarii stau acasă pe salarii întregi, iar „privaţii” pe 700 de lei

Avem 1,2 milioane de bugetari, care în mare parte stau acasă, pe aceleaşi salarii babane date de PSD, plus sporuri de toate felurile, tichete de hrană, de vacanţă şi câte şi mai câte. Simultan, la 1,5 milioane de „privaţi”, aflaţi în şomaj tehnic, plus 1,5 milioane venite din UE, pentru că şi-au pierdut locurile de muncă, statul le asigură 700 de lei pe lună, ajutor de şomaj.

  Senatorul PSD Stefan-Radu Oprea spune foarte bine: Încrederea, în perioada post criză, va însemna că oamenii să simtă că efortul economiei este egal împărţit în societate. (...) Refacerea postcriză trebuie să implice echilibrat toţi cetăţenii.”

Foarte echilibrat, dle Oprea! Unii se bucură de pensii şi indemnizaţii speciale, uriaşe, fără să fi contribuit cu ceva la bunul mers al societăţii, de venituri de la stat simultane  din multiple  pensii şi salarii, de salarii mari în sistemul bugetar chiar dacă stau acasă în timpul pandemiei. Curat echilibrat, coane Oprea! Iar „privaţii”, care prin taxe şi impozite plătite statului asigură pensiile şi salariile nesimţite,  statul acasă pe bani grei pentru bugetari, primesc 700 de lei! Asta da „egalitate” în faţa crizei!

Ce nu face statul şi ar trebui să facă

Să facă scenarii asupra  veniturilor bugetare în următoarele luni.

Să ierarhizeze ce se poate plăti şi ce nu.

Daniel Daianu: "avem un un rating suveran imediat peste junk (BBB-), prag sub care costurile de finanţare îngrijorează mult". A vrut să spună că devin inaccesibile României, exact ca în 2010.

Să reducă imediat cheltuielile de funcţionare a statului neesenţiale, şi să le amplifice pe cele esenţiale: în sănătate, ordine publică, digitalizare.

Să susţină acum agricultură şi turismul. Agricultura României poate hrăni 80 milioane de oameni, dacă ar fi stimulată de stat cu împrumuturi şi alte resurse. Cele 6 milioane de hectare nelucrate ar putea hrăni încă două  Românii, dacă ar fi puşi la muncă şomerii şi cei reveniţi din state UE. Ce turism putem avea dacă turiştii străini fac 2-3 ore până la Otopeni, şi 7-10 ore pe drumul spre Valea Prahovei? De ce nu facem centuri ocolitoare pentru Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal? Dar drumul Câmpina, Valea Doftanei, Braşov? S-a tot lăudat ministrul Transporturilor, a vizitat locaţiile şi a lăsat-o moartă.

N-am nicio speranţă că actuala conducere ştie, poate şi vrea să facă ce-am propus mai sus. Şi nu e prima oară când scriu şi eu şi alţii, aceleaşi lucruri. Lucrurile se vor petrece în felul următor. Când va ajunge la fundul sacului bugetar, guvernul Orban va demisiona, iar alt guvern serios şi cu soluţii pentru ţară nu avem de unde scoate.

Să vezi atunci! Dumnezeu cu mila!