OUG 13. Cum a legiferat PSD „neantul“ în trecut. Exemplele care arată că Parlamentul a respins ordonanţe deja abrogate

Liviu Dragnea pare că face încă un pas în spate: respinge definitiv OUG 13

Deputatul PSD Eugen Nicolicea a susţinut că o ordonanţă de urgenţă deja abrogată nu mai poate fi respinsă sau aprobată prin lege, întrucât nu mai există, deci Parlamentul nu poate legifera „neantul“. Însă trecutul legislativ îl contrazice pe Nicolicea: „neantul“ a mai fost legiferat, ba chiar de către PSD.

„Conform unei decizii a Curţii Constituţionale, Parlamentul poate să legifereze orice, dar nu poate legifera în neant, nu poate legifera o ordonanţă care este abrogată“, a spus preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, Eugen Nicolicea, întrebat ce se va întâmpla cu OUG 13. Aşadar, sub pretextul că a fost abrogată, PSD se opune ca OUG 13 să fie îngropată defintiv prin votul Parlamentului. Însă există cel puţin două cazuri concrete în care Parlamentul a legiferat o ordonanţă abrogată între timp. Vorbim de situaţii similare ordonanţei 13 - abrogată ulterior prin OUG 14 - şi pe care majoritatea parlamentară PSD-ALDE  refuză să o dezbată.

Spre exemplu, în urmă cu trei ani, Guvernul Ponta a adoptat OUG 66/2014, privind „aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi“, însă subiectul ordonanţei e mai puţin important. La scurt timp, Guvernul a modificat OUG 66/2014 printr-o altă ordonanţă de urgenţă: OUG 72/2014, cu scopul de a accelera procesul de achiziţie a maşinilor noi. Conform paşilor procedurali, ambele ordonanţe au ajuns în Parlament, pentru a fi respinse, aprobate sau modificate printr-o  lege. Dacă ar fi urmat logica lui Eugen Nicolicea, Parlamentul ar fi trebuit să adopte doar OUG 72/2014, căci acesta era forma actualizată a programului de cumpărare a maşinilor noi. Numai că Parlamentul, din raţiuni de oportunitate, a procedat invers: a aprobat mai întâi OUG 66/2014, în luna aprilie 2015. Iar prin legea de aprobare a OUG 66/2014, automat OUG 72/2014 a fost abrogată, deci trebuia să fie uitată în sertare. Numai că, deşi abrogată, majoritatea PSD din Parlament a scos din „neant“ OUG 72/2014 şi, în luna mai 2015, a respins-o şi prin lege. Păstrând paralelismul, deci şi OUG 13, deşi a fost abrogată între timp prin OUG 14, poate fi respinsă şi prin lege.

Un alt exemplu este Ordonanţa de Guvern 73/1999, privind impozitul pe venit. La fel ca o ordonanţă de urgenţă, şi o ordonanţă simplă de guvern are aceeaşi putere juridică, deci nu e nicio diferenţă. OG 73/1999 a fost abrogată printr-o altă ordonanţă de Guvern: OG 7/2001, în timpul lui Adrian Năstase. Procedural, ambele ordonanţe de guvern au ajuns în Parlament, unde s-a repetat scenariul prezentat mai sus: cu toate că fusese abrogată, OG 73/1999 a fost respinsă şi prin lege. La fel ca azi, PSD avea majoritate şi în urmă cu 15 ani. Ulterior, OG 7/2001, care abrogase HG 73/1999 – un fel de OUG 14 a zilelor noastre-  a fost aprobată prin lege.

Concluzia: dacă PSD ar fi fost de bună-credinţă, ar fi respins mai întâi OUG 13 prin lege, apoi ar fi aprobat, tot prin lege, OUG 14. În acest fel, subiectul modificării Codului Penal ar fi fost îngropat definitiv. Dar nici acum nu e prea târziu. Săptămâna viitoare, majoritatea PSD din Parlament poate vota respingerea OUG 13 în ambele Camere, procedură ce necesită doar câteva zile, dacă există voinţă politică. „OUG 13, deşi a fost abrogată, poate să-şi urmeze cursul legislativ obişnuit. Plenul e suveran, deci nu se pune problema să se legifereze «neantul». Dacă PSD nu vrea să respingă OUG prin lege, înseamnă că nu e interesat să tranşeze subiectul “, susţine avocatul Elenina Nicuţ.

Liderul PSD Liviu Dragnea promite însă că ordonanţa care a scos oamenii în stradă  va fi respinsă şi prin lege. „Vom vota legea de respingere a OUG 13 pentru a nu mai rămâne loc de nicio interpretare”, a scris Dragnea pe Facebook.