Clotilde Armand, candidatul USB la Sectorul 1: E ciudat ca Laura Chiriac şi Gabi Firea să vrea la Primărie. Ca şi cum un comentator sportiv ar vrea să fie Hagi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Candidatul USB pentru Primăria Sectorului 1, Clotilde Armand, a vorbit, marţi, la Adevărul Live, despre alegerile locale din iunie, programul său politic şi despre promovarea oamenilor profesionişti în administraţia publică locală.

Clotilde Armand, candidatul Uniunii Salvaţi Bucureştiul pentru Primăria Sectorului 1, a prezentat la „Adevărul Live“ o parte din programul politic pregătit pentru algerile locale din iunie, însă a vorbit şi despre modul cum a ajuns să se înscrie în cursa electiorală şi ce a motivat-o să facă acest lucru. 

Candidatul USB pentru Primăria Sectorului 1 a subliniat faptul că e pregătită să părăsească mediul privat pentru o funcţie precum cea de primar, cu toate că în prezent numeroşi politicieni fug de un asemenea post în administraţia publică. De asemenea, Clotilde Armante a punctat în interviul dat pentru „Adevărul“ că profesionalizarea administraţiei locale e esenţială pentru schimbarea modului în care funcţionează o primărie.

Reprezentanta USB este încrezătoare că va fi votată de atât de persoane care merg constant la urne, dar şi de nehotărâţi sau de cei care de cele mai multe ori evită să susţină un candidat în ziua alegerilor.  

Principalele declaraţii ale Clotildei Armand:

Despre prietenia cu Nicuşor Dan, candidatul USB la Primăria Capitalei 

Îl cunosc pe Nicuşor Dan de 20 de ani, chiar înainte să mă căsătoresc cu soţul meu, Sergiu Moroianu.  Tot matematician. Fratele lui Sergiu, Andrei Moroioanu, sunt din aceeaşi generaţie. Împreună au făcut Facultatea de Matematică. Au mers amândoi la olimpiade, au luat medalii. Apoi, au mers în Franţa la Ecole Normale Superieure. Şi, evident, şi eu am fost în acest grup de studenţi strălucitori şi l-am cunoscut atunci pe Nicuşor. De-a lungul anilor m-am implicat în acţiunile civice ale lui Nicuşor Dan. M-am implicat atât de mult încât am ajuns aici.M-a convins el, dar mai ales cauza. 

Aţi venit în ie? E marketing politic?

NU, am vrut să vă arăt că îmi stă bine. Vreau să vă arăt că pentru mine e o mare plăcere să o port. Nu e uşor. Sunt de cetăţenie franceză. Am dobândit cetăţenia română, dar tot mă lovesc, mai ales din partea generaţiilor mai în vârstă, de o mică rezistenţă. Probabil că ei au învăţat că nu e rolul străinilor să se implice în viaţa României. Am copiii aici, am soţul aici, am viaţa mea aici. Aici îmi stă bine.  

Sper să nu fiu doar o pată de culoare. Aştept să devin mai mult. Copiii au între şapte şi 15 ani. Am venit prima dată în România în 1999. Am mai venit, am mai plecat. Până la urmă am hotărât să ne stabilim aici. Copiii noştri noştri au învăţat prima dată în sistemul francez, la şcoala Anne de Noailles.Când ne-am întors în 2013 ne-am hotărât să fim români în România şi francezi în Franţa. Pentru acest lucru am ales să mutăm copiii în sistemul de stat. Am avut o surpriză extrem de bună. E un sistem foarte bun, mult mai performant ca sistemul francez. Noi stăm în Sectorul 1, un sector privilegiat.Nu au fost în şcoli pe Kisseleff. au fost la Şcoala Pia Brătianu. Pe strada Docenţilor. 

Eu cred că sistemul după bacalaureat a avut de suferit. Din acest motiv Nicuşor Dan cu soţul meu, Sergiu Moroianu, cu fratele lui, Andrei Moroianu, şi cu alţii care au făcut studii foarte bune au creat această şcoală, Şcoala Normală Superioară Bucureşti. E o şcoală de elită unde pot face cursuri la un nivel ridicat, pot obţine burse. Vor pleca uneori în străinătate să studieze, dar doi ani sau trei ani mai târziu.Chiar dacă sistemul universitar s-a degradat, se pot face lucruri. 

Despre soţul Clotildei Armand, matematicianul Sergiu Moroianu

Ca paranteză, cred că soţul meu şi cu mine suntem singurii absolvenţi MIT în România. Este cea mai prestigioasă universitate pe profil tehnic din lume. Sunt foarte mulţi români acolo.Dacă ajung primăriţă, eu cred că acest lucru va avea un impact bun asupra imaginii României nu doar în Franţa, ci peste tot.  

L-am cunoscut pe soţul meu la 22 de ani, ne-am căsătorit la 23 de ani. Eram studenţi amândoi la MIT. Acolo sunt foarte mulţi studenţi din Asia, foarte mulţi din America, iar noi europenii ne simţeam o gaşcă. De fapt, un club european. La început nici nu se simţea diferenţa între cei din vest şi cei din est. Totuşi, aveam aceeaşi cultură, aceleaşi valori.

M-am apropiat de grupul de studenţi din care făcea parte el. Era o diferenţă între cei din Est şi cei din Vest. Ei erau cu olimpiadele când noi eram cu industria. Ei voiau să facă neapărat doctorate, să aibă cariere academice de vârf, când noi ne gândeam la o caerieră în multinaţionale. El mi-a spus clar când ne-am cunoscut că vrea să se întoarcă în ţara lui. Cred că de la început şi-a pus această ţintă ca să renunţe la ea. Mereu am revenit la această promisiune pe care a făcut-o. Mai ales că fratele său era plecat. E stabilit în Franţa. Francez get-beget. 

Când vă întoarceţi în România şi sunteţi plătiţi 50 de dolari pe lună, e foarte geu. Probleme au fost la început. Acum, România are o evoluţie bună ca ţară, chiar dacă urbanismul în Bucureşti s-a degradat. Eu am avut o carieră profesională foarte bună. Aveam o situaţie materială bună, chiar dacă am plecat de la zero. Ar fi foarte greşit să ne plângem

Despre venirea în România

Nu prea au avut de ales. M-am căsătorit cu Sergiu şi nici nu-l cunoşteau. Sunt o persoană foarte hotărâtă. Imaginea României atunci era   destul de bună. S-a degradat apoi cu rromii, cu altele. Eu îmi amintesc că am auzit prima dată de România, în afara orelor de Geografie, la căderea lui Ceauşescu. Simţeam o mare solidaritate faţă de poporul român. Era şi Zidul Berlinului (n.r.-tot după Corina de Fier). Simţeam că se întâmplă ceva pentru Europa. 

Apoi, e confortul de zi de zi. Familia mea era impresionată de calitaţile soţului meu, ca persoană, dar şi ştiinţifice. Aceste calităţi le-am găsit în foarte mulţi români. Românii sunt oameni foarte sufletişti. Acest lucru e apreciat de familia mea. 

Între 12-13 ani am stat în România. Numai în Bucureşti. Ne ducem şi într-un sat, Castra Nova, apropiat de Craiova. E un sat interesant. E o altă viaţă. Străbunicii soţului meu erau de acolo. A moştenit nişte terenuri şi facem şi agricultură. E o experienţă interesantă. Eu fac pâine cu făina pe care o primim de acolo. La ţară mergem des. Acolo, în această zonă, mulţi oameni care au putere de muncă au plecat. O parte din cei rămaşi sunt obosişi de viaţă. Situaţia e diferită faţă de Bucureşti unde lumea e plină de viaţă. 

Despre Bucureşti şi Sectorul 1

Am putut să ne permitem să ne stabilim într-un cartier foarte frumos: cartierul capitalelor (n.r.-zona străzilor Roma, Atena, Ankara). Nu locuiesc într-o casă de patromoniu. E un bloc construit în anii 60. Sunt trei etaje în bloc. E o zonă frumoasă. Avem şi o curte frumoasă cu iarbă.. Când deschid obloanele dimineaţa văd numai case frumoase. Nu sunt renovate, dar am ochiul format pentru a vedea frumuseţea..

Eu mă duc la birou pe jos când nu merg cu maşina. Stau aproape de Piaţa Dorobanţi şi am biroul între Romană şi Universitate, pe Dionisie Lupu. Piaţa la care ne ducem e 1 Mai. Acolo mergem cu bicicleta. Ne ducem cu maşina la Piaţa Obor. Chiar dacă e extrem de prost organizată e piaţa supremă, e plină de viaţă, cu produse foarte bună. E o plăcere. 

Am fost weekendu-ul trecut la Chitila Triaj. Am venit cu taxiul şi domnul taximetrist era şi el de acolo. În acest cartier, un cartier din Sectorul 1 cu oameni care-şi plătesc taxele, exact cum vă plătiţi dumneavoastră sau eu, oamenii aceştia nu au canalizare, nu au apă curentă, nu au gaz. Au electricitate. Atât, Nu au străzile astfaltate. Eu am încercat să înţeleg această problemă a lor. 

Eu am o altă explicaţie dar nu am dovezi.. E vorba de faptul că nişte speculatori mobiliari s-au gândit că ar fi un cartier foarte bun deoarece s-a vorbit şi de deplasarea acestor oameni într-un alt cartier mai îndepărtat. 

Despre Dămăroaia

Da, am auzit. Un domn de la televiziune a spus: Nu ne mai ducem la plajă la Mamaia, o să ne ducem la plajă în Dămăroaia! Dămăroaia e un cartier simpatic. În afară de blocurile construite recent şi care aduc un prejuduciu celor care au case mici. E o problemă întreagă ce trebuie rezolvată. Trebuie să avem respect şi pentru ceilalţi. Trebuie lăsat spaţiu pentru un colţ vedere. 

 Trebuie locuri de parcare.

Despre cariera profesională

Eu am fost angajată la Gas de France, apoi Distrigaz, apoi GDF Suez, ulterior ING. Venind din interior am multe explicaţii şi pot înţelege de ce oamenii gândesc aşa. Era ideea de firmă integrată care face totul. Apoi, lucrurile au fost separate. Fac doar o parte din lucruri. Care a fost rolul meu în Distrigaz. Primul meu proiect a fost de a instala un sistem informatic integrat. Când am ajuns erau aproximativ 250 de aplicaţii informatice la Distrigaz. Am făcut o singură aplicaţie. Puteai vedea avantajele şi dezavantajele. Cu aceste analize am putut verifica activitatea fiecăruia, mai ales a acelora care se jucau puţin cu clienţii. 

Al doilea meu job a fost să mă duc pe teren. Am fost director general la Bucureşti. Erau 1.700 de muncitori. Puteam să verific situaţia pe teren şi să elimin mafia de sus până jos. (...) Am schimbat 80% din management. Am organizat cu DNA-ul nişte flagrante. Să ştiţi că exista şi atunci (n.r.-DNA).

Am plecat de la Distrigaz la GDF Suez în 2010. Atunci oamenii din România plăteau pentru metrul cub de gaze 45% din preţul pe care îl plăteau francezii.   

Despre o posibilă emblemă pentru Sectorul 1

O emblemă? Aş pune lacurile. Lacurile sunt o comoară în mijlocul Bucureştiului. Rămân neexploatate în continuare. În plus, acolo se deversează apele murdare ale caselor din jur. O parte din aceste case ocupă domeniul public în mod ilegal. Au şi pontoane. Trebuie făcut un inventar al terenurilor din jurul lacurilor. Nu va fi uşor. Nefiind un om politic, eu nu am nicio legătură cu nimeni. Nu mă interesează că acolo e vărul nu ştiu cui şi ce face acesta. O să facem un inventar şi o să mă interesez când au fost construite.

O să pierdeţi voturi dacă vă luaţi de cei care stau în casele de lângă lacurile bucureştene?

Pierd 100 de voturi ca să câştig 100.000 de voturi. În plus, am conştiinţa împăcată. Eu spun ce corect şi mi se pare corect. Nu am ajuns la un nivel în care să gândesc doar politic. Am stima oamenilor din jurul meu. Nu vreau să pierd aceste lucruri. Sunt gata să pierd salariul meu dar nu pentru a face nişte compromisuri. Fac lucrurile aşa cum este corect. 

Despre firmele franceze

E incredibil că nu e nicio firmă de construcţie puternică din Franţa aici. Firma la care lucrez face consultanţă. E o firmă de stat la care nu am nicio acţiune. 

Despre investiţii şi DNA 

Eu trăiesc teoria (n.r.-referitoare la teama autorităţilor de a semna documente). O numesc „Greva pixului”. CNADNR e în acest caz. Le e frică să semneze orice act. Ei, dacă au o problemă, nimeni nu le plăteşte avocaţii. O problemă poate fi o acuzaţie care nu justificată. trecem printr-un proces dificil de eliminare a corupţiei. Administraţia e paralizată la ora actuală. E şi motivul pentru care pe partea de autostrăzi nu se fac progrese. Pe partea aceasta nu o să am probleme. Din salariu se poate vedea (n.r.sursa veniturilor). Aici va trebui să creez o atmosferă de încredere. 

Despre echipa sa

Nicuşor Dan de 20 de ani luptă în Bucureşti. Asociaţiile cu care lucrăm de zeci de ani sunt implicate. Ele cunosc bine oamenii din Primărie. Ştim şefii care coordonează lucrările care nu s-au făcut corect. Ştim cu cione să nu colaborăm. Sunt voluntar al Secotrului 1 pe partea de asistenţă socială. Am găsit acolo oameni dedicaţi care vor să rezolve situaţiile. 

Despre problema parcărilor 

Iau exemplul Parisului. Când s-a făcut o mare renovare în Paris  s-au creat parcări subterane. Sunt scumpe. În Paris s-a descurajat plimbarea cu maşina personală. Eu nu cred că Bucureşti trebuie să aibă aceeaşi politică radicală. Trebuie rezolvat Podul Constanţa, de exemplu. Şi parcările trebuie rezolvate. Bucureştiul trebuie să aibă un plan de renovare major. Blocurile de dinainte de ceauşescu trebuie să aibă şi ele un program de reabilitare. O renovare la bază. 

  

Prima problemă pe care ar aborda-o

Două lucruri aş face. Transparenţa. Tot ce facem trebuie să fie în mod transparent. Un sistem informatic pentru a gestiona datele. Trebuie un dialog cu cetăţenii care ne vor ajuta şi transparenţă totală. Unde e transparenţă nu mai pot ilegalităţi. Trebuie rezolvată problema rapid.  

Despre campanie

Chiar dacă nu vorbesc perfect limba română mie îmi place să vorbesc cu oamenii faţă în faţă. Eu vreau să măd duc în fiecare cartier. Avem voluntari din fiecare cartier. Ei au nevoie să vadă cine sunt. Probabil că sunt un „animal“ mai deosebit şi sunt sinceră (...) Eu aş vrea ca aceşti străini (din Sectorul 1) să se implice. Comunitatea franceză nu a mers niciodată la vot. Cred că trebuie să se implice şi politic. 

Despre contracandidaţi

Eu cunosc un pic aceste partide. Personal, nu cunosc aceşti candidaţi. Nici pe cei de la Primăria Generală nu-i cunosc personal. Nu am votat de când sunt cetăţean român. Am buletin din februarie 2016. 

Nu-i cunosc personal pe contracandidaţi. Când am fost la Distrigaz şi au fost mai multe crize mă întâlneam la Comandament, la Primărie, cu domnul Oprescu şi ceilalţi. Ştiu cum se desfăşoară lucrurile şi la Primăria Generală şi la Primăria de sector. Eram din partea Distrigaz. Am auzit că avem două ziariste în aceste alegeri (n.r.-Gabriela Firea şi Laura Chiriac) în această campanie. E un pic ciudat ca ziaristele să se apuce de administraţie. Trebuie să ai experienţă în management. E ca şi cum un ziarist care e comentator sportiv  deodată ar spune «eu vreau să fiu Hagi sau Zidane». Era comentator până acum şi apoi vrea să facă şi el (n.r.administraţie). Nu ştiu ce experienţă au în management, ce bugete au gestionat, ce oameni au coordonat. E un buget de miliarde de lei, sunt peste o mie de oameni. Nu se improvizează această experienţă.

Reacţia soţului privind candidatura

E foarte mândru de mine. Înseamnă că a făcut din mine o adevărată româncă. O puersoană care pune tot sufletul şi energia pentru a ajuta România. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite