Ofensiva de primăvară în Parlament: pensiile nesimţite

Ofensiva de primăvară în Parlament: pensiile nesimţite

Desen de Vali Ivan

Parlamentarii din toate partidele politice au depus joi, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care îşi reintroduc pensiile speciale tăiate în 2010 de Guvernul condus de Emil Boc. Astfel, un parlamentar cu vechime ar ajunge să primească 4.000 de lei pe lună după ce va părăsi Palatul Parlamentului

Ştiri pe aceeaşi temă

Aleşi din toate partidele politice, 255 la număr, au semnat o propunere pentru modificarea Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede majorarea pensiilor parlamentarilor în funcţie de numărul de mandate obţinute. Potrivit proiectului iniţiat de către deputatul PSD Petre Daea, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul, după încetarea mandatului,  la o indemnizaţie specială pentru activitatea depusă în Parlament, care se va adăuga oricărui alt tip de pensie sau de venit realizat.

Calculul pensiei speciale se va face prin înmulţirea a 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar, care în prezent este de aproximativ 7.000 de lei, cu numărul lunilor în care şi-au exercitat mandatele. Majorarea pensiei va ţine pasul şi cu majorarea indemnizaţiei pentru parlamentari. Iniţiatorul legii, deputatul PSD Petre Daea, a arătat că suma maximă pe care ar putea-o primi un ales ieşit la pensie ar fi de 4.000 de lei. „De exemplu, pentru indemnizaţia brută de 7.000 de lei , cât este acum pentru un mandat, pensia minimă este undeva la 1.500 de lei. Pentru trei mandate va ajunge undeva la 4.000 de lei. Asta ar fi suma maximă. Pragul minim pentru care primeşti pensie specială este de şase luni de zile. Deci dacă ai stat mai puţin de şase luni de zile nu beneficiezi de această sumă. Dacă sunt peste patru mandate, nu mai contează“, a explicat Daea.

Deşi Daea a evitat să vorbească despre impactul propunerii sale asupra bugetului de stat, el a admis că se află printre cei care ar beneficia de indemnizaţia de peste 4.000 de lei. În situaţia lui Daea se mai află aproximativ o sută de parlamentari care au o vechime de cel puţin 12 ani în Parlament. „Impactul este foarte mic, numărul parlamentarilor care beneficiază de un asemnea mecanism este foarte mic, undeva la o sută şi ceva.Din evidenţele noastre erau 120 de pensionari în 2010, acum sunt 110“, a spus Daea.

Ce justificări aduc aleşii

În expunerea de motive care însoţeşte textul legii, parlamentarii prezintă rolul Legislativului în termeni elogioşi şi susţin că importanţa funcţiei justifică pe deplin introducerea unor indemnizaţii speciale. „Din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate, în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin interzicerea deputaţilor şi senatorilor de a exercita orice altă funcţie de autoritate publică sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar“, scriu aleşii. Ei susţin că, din moment ce aceia care aplică legea, adică magistraţii, beneficiază de pensii speciale, acelaşi tratament ar trebui aplicat şi pentru cei care produc legi în Parlament. Astfel, printre motive, iniţiatorii enumeră şi „abordarea unitară prin aplicarea aceloraşi principii privind salarizarea/pensionarea acelor care iniţiază/aprobă legile cu cei care pun în aplicare legile (magistraţii)“.

O altă justificare găsită de aleşi este faptul că, spre deosebire de ei, colegii din Parlamentul European se bucură de indemnizaţii sporite. În plus, se arată în textul propunerii legislative, calitatea Parlamentului ar creşte, fiindcă o pensie specială motivează specialiştii să candideze pentru un post de parlamentar.  „Eu mai am puţin şi sunt pensionar. Pentru 47 de ani, 8 luni şi 5 zile de contribuţie primesc o pensie de 2.500 de lei la care se adaugă aceasta de 4.000. Sunt 15 ani în care eu nu am beneficiat de spor de vechime“, s-a plâns deputatul PSD, Petre Daea, care ar ajunge la un venit lunar de 6.500 de lei după ce va pleca de la Palatul Parlamentului.

„Reparăm nedreptatea lui Boc“

Petre Daea a declarat, în repetate rânduri, că măsura prin care se introduc indemnizaţiile speciale pentru parlamentari este una reparatorie, după ce, în 2010, pensiile speciale au fost reduse pentru mai multe categorii, printre care se aflau şi parlamentarii. Dacă pensiile pentru aviatori sau diplomaţi au revenit, aleşii se plâng că ei suferă în continuare de pe urma tăierii pensiilor din timpul lui Boc. „Acest proiect se înscrie în logica de până acum de a repara ce s-a stricat în guvernarea Boc. Cu alte cuvinte, să readucem situaţia care a fost în 2010, când s-a luat această măsură de tăiere a pensiilor şi a salariilor“, a spus Daea.

De altfel, în anexele propunerii lor, iniţiatorii au inclus şi un document în care arată categoriile speciale care beneficiau de indemnizaţii la momentul tăierilor din 2010: personalul aeronautic, procurorii şi judecătorii, angajaţii de la Curtea de Conturi şi personalul diplomatic. Aleşii susţin că pentru aceste categorii s-au reintrodus măsurile reparatorii, iar ei au rămas singurii fără pensii speciale. În realitate, există o categorie care beneficiază deja de pensii speciale, cea a magistraţilor, iar în cazul aviatorilor situaţia s-a tranşat abia la începutul lunii aprilie. Astfel, Camera Deputaţilor a adoptat la începutul acestei luni legea care prevede reintroducerea pensiilor de serviciu pentru personalul aeronautic, după ce a respins cererea de reexaminare formulată de fostul preşedinte Traian Băsescu. În cererea respectivă, Băsescu a considerat că stabilirea unui regim special de pensionare pe baza importanţei economice a sectorului de activitate este una discriminatorie. La rândul lor, diplomaţii nu beneficiază în prezent de pensii speciale, ci de o indemnizaţie. 

„Cutia Pandorei“

Anul trecut, premierul Victor Ponta a arătat că revenirea la pensiile speciale nu este agreată de Fondul Monetar Internaţional şi de Comisia Europeană şi a spus că ar putea însemna „deschiderea unei cutii a Pandorei“. La acea dată, Ponta a arătat că indemnizaţiile speciale pentru diplomaţi şi militari au fost introduse şi, după discuţii cu personalul navigant şi grefierii, s-a ajuns la concluzia că aceştia din urmă nu vor indemnizaţii, ci pensii speciale. „Dânşii nu vor, pentru că spun că vor să revină la Legea pensiilor, cea dinainte de Emil Boc, ceea ce este foarte greu, în condiţiile actuale“, a spus Ponta. O săptămână mai târziu, Ponta a reluat teza şi a declarat că introducerea de pensii speciale ar însemna „deschiderea unei cutii a Pandorei“, fiindcă sunt multe categorii de persoane care ar vrea un tratament similar.

Liberalii sunt divizaţi de iniţiativă

Proiectul privind introducerea indemnizaţiilor speciale a divizat tabăra liberalilor, după ce 23 de parlamentari din noul PNL au semnat pentru pensii mai mari. Veteranul liberal Mircea Ionescu Quintus a declarat că, deşi are o pensie de 1.441 de lei după trei mandate, nu este de acord cu introducerea indemnizaţiilor speciale. Mai mult, el a spus că liberalii care au semnat proiectul iniţiat de PSD „vor trebui să aleagă între PNL şi o pensie nesimţită“. „Se va face o verificare şi, când vom şti sigur parlamentarii noştri care au semnat o asemenea iniţiativă, vom sta de vorbă cu ei şi vor trebui să aleagă între PNL şi o pensie nesimţită“, a tranşat Quintus problema.

La rândul său, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a susţinut că nimeni din conducerea PNL nu susţine proiectul, însă nu poate interzice dreptul parlamentarilor liberali la iniţiativă legislativă. „Acest proiect nu are girul conducerii PNL, dar ştim foarte bine că pensiile şi indemnizaţiile în România nu sunt la nivelul pe care mulţi şi l-ar dori“, a spus Gorghiu. În urma declaraţiilor lui Gorghiu, surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că doi liberali şi-au retras semnătura, iar alţi 11 ar urma să procedeze întocmai.

 „PSD are o agendă ascunsă“

Deşi liderul PSD Victor Ponta nu a semnat, în calitate de deputat, proiectul, între declaraţiile sale de anul trecut şi poziţia PSD de acum există o contradicţie evidentă. În opinia vicepreşedintelui PNL Mihai Voicu, paradoxul s-ar explica prin faptul că social-democraţii vor să le asigure o bătrâneţe liniştită mai multor parlamentari, pentru a nu-i mai pune pe liste la alegerile din 2016. „Sunt aproape 200 de aleşi PSD, numărul urmează să fie redus, o sută din ei dispar. PSD e greu de crezut că mai poate obţine 200 de mandate din 400 şi un pic. E o modalitate de pensionare a unora dintre parlamentari“, a spus Voicu, pentru „Adevărul“.

Cine e Petre Daea

Deputatul PSD Petre Daea se află la al treilea mandat în Parlament şi este cunoscut drept un apropiat al fostului premier Adrian Năstase. Daea, care a fost de altfel şi ministru al Agriculturii pentru câteva luni, în Guvernul Năstase, este rudă cu soţia fostului premier, Dana Năstase. De-a lungul timpului, numele lui Daea a apărut în mai multe dosare penale, iar unul dintre cele mai cunoscute este cel al concesionării terenurilor din Insula Mare a Brăilei lui Culiţă Tărâţă. În dosarul respectiv, deputatul social-democrat a fost sub urmărire penală.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: