Obiectivele Noului Preşedinte al României
0
Mâine românii vor merge din nou la vot pentru a-şi alege preşedintele şi în aproximativ 24 de ore toţii vor şti care este noul conducător al României. Peste o lună acesta se va instala la Cotroceni şi va avea în faţă pentru următorul mandat cel mai ambiţios proiect de după Marea Unire din 1918.
Obiectivul major al celor care conduc România, iar aici nu mă refer doar la factorii politici, este acelaşi enunţat acum mai bine de 150 şi care a stat la baza Micii Uniri din 1859 şi a Marii Uniri din 1918: un stat românesc care să cuprindă în graniţele sale în cât mai mare măsură posibilă membrii neamului românesc.
În acest sens rezultă ca derivate următoarele două principale obiectele pe plan extern:
- Unirea României cu Republica Moldova până în 2018;
- consolidarea sistemului de alianţe ce priveşte securitatea statului românesc.
Pe plan intern principalele obiective derivate sunt următoarele:
- reducerea corupţiei;
- folosirea resurselor statului în folosul neamului românesc.
Orice preşedinte ajunge în funcţie cu sprijinul unor grupuri de interese care consideră că acesta este dator să le facă jocul. Toţi marii şefi de stat ai României s-au delimitat clar de sfere de interese care i-au susţinut pentru funcţia supremă(de la Cuza, trecând prin Antonescu şi până la Ceauşescu). Această practică este una utilizată şi pe plan extern şi cel mai elocvent caz este al lui Vladimir Putin, care în primul său mandat a repus resursele naturale la îndemâna statului prin eliminarea celor care devalidaseră Rusia, deşi erau chiar cei care l-au adus la putere. Am introdus şi acest paragraf pentru a nu-şi imagina cineva că preşedintele va rămâne sluga unor interese meschine, existând pârghii instituţionale şi de securitate care limitează mişcările acestuia.
Revin la principalele obiective, în acest sens eu enumerând patru, două pe politică externă şi două pe politică internă. Preşedintele nu trebuie să îşi asume prea multe lucruri deoarece de conducerea ţării se ocupă guvernul.
1. Unirea cu Republica Moldova a început efectiv în 1989 odată cu începerea procesului de destrămare a URSS. Toţi specialiştii afirmă clar şi cu argumente că acel moment nu era unul potrivit şi că era nevoie de o pregătire prealabilă. Sunt de acord cu acest lucru. Politicienii introduc în discursul politic acel moment, în mod nociv, dar este un comportament tipic pentru cei care pretind a conduce României după 1989.
Până la centenarul Unirii cele două state trebuie să fie unite, momentul fiind şi unul cu încărcătură emoţională puternică şi care va permite susţinerea populară pentru un astfel de proces.
Acest proiect este în desfăşurare şi în faze terminale. Ne aflăm în momentul în care el a fost adus pe agenda publică, adică s-au dus momentele de pregătire. Evenimentul ar fi avut loc mai devreme dacă nu ar fi existat acel accident istoric: regimul Voronin.
Unirea va rezolva şi alte probleme cum ar fi :
- creşterea încrederii în statul român;
- revitalizarea economică prin investiţiile necesare reducerii decalajului economic;
- creşterea încrederii în sine a neamului românesc;
- întărirea puterii pe plan extern şi transformare într-un lider regional important şi cu implicaţii globale.
Preşedintele care îşi va începe mandatul în decembrie 2014 va fi unul ce va avea importante referinţe istorice, locul lui urmând a fi lângă a celorlalte simboluri ale neamului românesc: Mihai Viteazu, Cuza Vodă şi Ferdinand. Toate cele rele se vor uita, toate cele bune se vor aduna. Pe termen scurt ca şi în cazul celorlalţi vor avea loc procese de defăimare, pe termen lung nu va mai rămâne decât Unirea celor două state româneşti( de exemplu în epocă Cuza a fost demonizat, acuzat de corupţie şi nu numai, pe termen lung el a rămas însă făuritorul Unirii).
2. Menţinerea şi consolidarea alianţelor economice şi de securitate. Prin acest lucru nu văd doar Uniunea Europeană în centrul căreia se află Germania, cât şi ducerea relaţiilor economice cu lumea arabă la cele mai înalte cote.
Nu trebuie uitată Turcia, neglijată în ultima perioadă, dar în în relaţii foarte bune cu România ultimilor 100 de ani. Să privim mai puţin spre China, care este prea departe, şi să revenim la Turcia de care ne desparte doar Marea Neagră.
Mai mult decât cele de mai sus pentru următorul mandat nici nu are rost. Mai bine îţi propui puţine ca să ai timp să te ocupi de proiecte.
3. Corupţia este în acest moment principala ameninţare asupra securităţii României deoarece slăbeşte statul. Următorul preşedinte va susţine proiectul de consolidare a statului de drept.
În ultimii 25 de ani, deşi statul a dispus de importante resurse, investiţiile nu şi-a atins scopul datorită corupţiei. Aceasta a fost cea care a privat statul de bani pentru cultură, educaţie, sănătate, armată. Nu scăderea investiţiilor este soluţia ci reducerea corupţiei la limite acceptabile.
Reducerea corupţiei va duce automat la utilizarea mai eficientă a resurselor statului. În acest moment datorită corupţiei importante sume de bani de scurg din economia României spre exterior. Unele în mod direct prin diverse contracte păguboase statului, altele prin faptul că banii luaţi drept şpagă sunt atât de mulţi încât nu pot fi ascunşi în România ci în paradisuri fiscale.
Cred că în acest moment peste 30% din valoare investiţiilor publice se scurge prin corupţie.
Acesta nu este însă singurul efect al corupţiei. Lipsa de interes faţă de cheltuirea banului public face ca investiţiile să fie susţinute aleator şi nu pe baza unor proiecte ce s-ar justifica prin creşterea performanţei economice. Fiecare propune cum îl duce capul şi prin corupţie proiectele de aprobă, deşi ele economic nu sunt fiabile. Mai pe clar: studiile de fezabilitate în România se fac ca să iasă şi nu ca să decidă.
Şi dacă nu am şti să folosim banii, să facem proiecte, reducerea corupţiei ar genera creştere economică.
4. Este obligatoriu, în condiţiile enunţate mai sus, ca statul să urmărească utilizarea propriilor resurse, inclusiv cele naturale, în interesul neamului românesc.
Acest lucru trebuie să se reflecte prin creşterea bunăstării medii. Aici nu mă refer la o medie normală ci la una doar a majorităţii.
A nu se confunda ce am scris mai sus cu afirmaţia: "prin noi înşine".
Acest lucru nu înseamnă eliminarea factorilor externi ci chiar utilizarea lor atâta timp cât vin cu valoare adăugată. Reducerea corupţiei ar trebui să ducă în mod normal la atingerea acestui obiectiv.
Adică oricine este dispus să utilizeze eficient resursele noastre şi este dispus la o împărţire echitabilă a valorii adăugate este binevenit. Cine nu înţelege că afacerile sunt câştigătoare doar dacă ambii parteneri câştigă nu mai are ce căuta aici. Nu trebuie stimulaţi cei care vin doar să ia, fără să ofere nimic.
Economia României trebuie deschisă spre cei care vin real cu aport financiar, managerial sau tehnologic.
P.S. În acest moment noul preşedinte al României este deja ştiut: Klaus Johannis. Alegerea acestuia în funcţie prin votul tinerilor arată în mod clar că trebuie făcută o altfel de politică. Mesajul trimis de societate se adresează întregii clase politice iar preşedintele trebuie să îşi joace rolul de mentor. Aici nu vorbim de un mandat de 5 ani ci de unul de 10 ani.
Se încarcă comentariile...
