O posibilă soluţie: protocoalele secrete analizate de experţi internaţionali

Scrisoarea fostului procuror federal şi fost primar al oraşului New York, Rudolph Giuliani a provocat o adevărată furtună politică la Bucureşti. Reacţiile nu au întârziat să apară şi să provoace un nou val de acuzaţii între putere şi opoziţie.

Cum era de aşteptat, cei criticaţi sau deranjaţi de opiniile lui Giuliani că în România instituţii importante ale statului precum SRI şi DNA au folosit în mod abuziv resursele pe care le-au avut pentru a influenţa unele anchete penale şi decizii ale judecătorilor s-au simţit datori să explice publicului din România că fostul politician american, devenit acum patron al unei firme de avocatură, care îi are printre clienţi şi pe preşedintele SUA Donald Trump, este un personaj care nu e demn de luat în seamă, că face lobby în favoarea unor personaje din România certate cu legea şi că nu reprezintă poziţia oficială a autorităţilor americane. „Un personaj spumos şi extrem de combativ în discuţiile din Statele Unite, nu ştiu dacă mai e avocatul lui Donald Trump. În orice caz, ea este expresia unui lobby, iniţiat de anumite forţe care sunt interesate de apărarea unor personaje de la noi care au avut probleme cu justiţia, asta vă spun clar", a declarat, luni dimineaţă, ambasadorul României în SUA George Maior, fost director al SRI.  

Guvernul SUA nu comentează opiniile sau concluziile unor persoane fizice, cetăţeni americani”, a afirmat Donald L. Caroll, purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Bucureşti, referitor la scrisoarea transmisă de Rudolph Giuliani. Oficialul american a ţinut să menţioneze poziţia oficială a administraţiei SUA în ceea ce priveşte lupta anticorupţie din România şi face referire la apelul semnat de ambasadele a 12 state, la sfârşitul lunii iunie, printre care Statele Unite, Franţa, Germania şi Olanda, în care se solicita ca modificarea Codurilor Penale să nu slăbească statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva corupţiei.

De cealaltă parte, liderii puterii, în frune cu Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu încearcă să folosească momentul pentru a reafirma pericolul reprezentat de aşa-zisul „Stat paralel“, despre folosirea abuzivă a protocoalelor dintre SRI şi diverse instituţii ale statului şi pentru a aplica lovituri decisive adversarilor politici, cei mai ţintiţi fiind Klaus Iohannis şi Liviu Maior. Cel din urmă a fost chemat să explice declaraţiile făcute în faţa şefului său, ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, în timp ce liderul PSD Liviu Dragnea solicită îndepărtarea lui din postul de la Washington. Mai mult, Liviu Dragnea consideră că scrisoarea semnată de Rudolph Giuliani are o importanţă deosebită datorită relaţiei speciale pe care o are fostul primar al NEW York-lui cu preşedintele Donald Trump. „Domnul Giuliani pune cu adevărat degetul pe rană – o rană care este încă deschisă şi pe care România va trebui să o trateze tranşant şi cu mult curaj, dacă mai vrem să rămânem în familia statelor democratice din spaţiul Nord-Atlantic. Rudolph Giuliani este un celebru procuror federal al Statelor Unite, care a luptat în mod real cu mafia şi corupţia şi a cărui probitate morală şi profesională impune respect peste tot în lume. Iar când acesta vorbeşte despre încălcarea gravă a drepturilor omului şi a principiilor statului de drept în România, prin protocoalele secrete dintre SRI şi DNA, prin intimidarea judecătorilor şi a martorilor sau prin ascultarea excesivă a telefoanelor, atunci Occidentul va privi cu mai multă atenţie la abuzurile îngrozitoare care s-au comis în ţara noastră în numele luptei anti-corupţie“, susţine liderul PSD.

Printre multele observaţii, ce pot fi catalogate subiective, Rudolph Giuliani a făcut şi o propunere interesantă. Redăm din textul scrisorii: „Îndemn Guvernul României să înfiinţeze o comisie independentă formată din judecători internaţionali şi experţi legali, care să examineze originile protocoalelor secrete, ca şi impactul lor asupra Parchetului General şi a judecătorilor din întreaga ţară. Pe baza rezultatelor ei, comisia independentă ar putea face recomandări specifice pentru ca aplicarea legii să fie întărită în România, iar Codul Penal românesc să fie reformat, pentru a preveni reapariţia unor astfel de excese“. O posibilă soluţie care să pună capăt disputelor intermnabile pe tema justiţiei din România. Este adevărat că în privinţa legilor justiţiei s-a făcut apel la Comisia de la Veneţia, însă în actualul context european, în care disputele politice dintre liderii UE, accentuate şi de apropierea alegerilor europarlamentare de anul viitor, respectiva comisie nu mai are forţa necesară pentru a deveni un arbitru în ceea ce priveşte divergenţele din România. Propunerea venită de peste Ocean, pare astfel tot mai interesantă, iar o comisie internaţională din care să facă parte experţi în drept, eventual profesori de la marile universităţi americane şi europene, Harvard, Yale, Oxford etc. pot oferi o imagine concludentă referitoare la Justiţia din România.