O nouă provocare a Ungariei la adresa României la 100 de ani de la Trianon. Ce declaraţie a adoptat Parlamentul de la Budapesta

O nouă provocare a Ungariei la adresa României la 100 de ani de la Trianon. Ce declaraţie a adoptat Parlamentul de la Budapesta

Viktor Orban, premierul Ungariei

Pe 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit noile graniţe ale Ungariei după destrămarea Imperiul Austro-Ungar. Pentru România, e motiv de sărbătoare, pentru Ungaria e motiv de comemorare. Parlamentul de la Budapesta a adoptat o declaraţie prin care solicită ţărilor din Bazinul Carpatic să recunoască ”dreptul la identitate naţională al tuturor cetăţenilor”. Ce implicaţii are.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru a marca Centenarul Trianonului, Parlamentul de la Budapesta a adoptat joi (4 iunie) o declaraţie politică privind ocrotirea dreptului la identitate naţională. „Maghiarii din afara graniţelor sunt parte a naţiunii maghiare”, a spus ministrul de Externe maghiar Péter Szijjártó luna trecută la Budapesta, o declaraţie care descrie politica Guvernului Viktor Orban faţă de diaspora maghiară. Printre cele 12 puncte ale actului adoptat joi, Parlamentul maghiar, dominat de partidul lui Viktor Orban (FIDESZ), a strecurat şi câteva provocări la adresa vecinilor, printre care şi România. 

Ziarul Adevărul vă prezintă cele mai spinoase puncte din declaraţia Parlamentului maghiar, pe care apoi le pune în context juridic internaţional: 

  • În Europa Centrală şi de Est - şi în Bazinul Carpatic – ar putea constitui o garanţie pe termen lung a securităţii, stabilităţii politice şi sociale, a dezvoltării economice şi prosperităţii, dacă toate statele naţionale ar recunoaşte dreptul la identitate naţională al tuturor cetăţenilor şi comunităţilor lor, adică dacă ar permite păstrarea limbii materne, a culturii, a familiarităţii vetrei şi transmiterea acestora către urmaşi. Înstrăinarea de limba şi cultura maternă, precum şi pierderea confortului pământului natal, respectiv emigrarea forţată în lumea globalizată sunt cele mai directe ameninţări cu care se confruntă naţiunile şi statele naţionale din regiune.
     
  • Având în vedere cele de mai sus, facem apel la parlamentele statelor naţionale din Europa Centrală şi de Est şi din Bazinul Carpatic să iniţieze în comun recunoaşterea dreptului la identitatea naţională drept drept fundamental al omului în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al organizaţiilor internaţionale europene. 
     

Context: 

Conceptul de identitate naţională propus în declaraţia Budapestei există deja reglementat în plan internaţional. Spre exemplu, Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale spune: ”Părţile se angajează să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină şi să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural”. 

Totodată, potrivit art. 1 din Declaraţia ONU asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice, ”statele protejează existenţa şi identitatea naţională sau etnică, culturală , religioasă şi lingvistică a minorităţilor, pe teritoriile lor respective (...)”,  iar în art. 2 sunt indicate componentele identităţii naţionale: ”persoanele care aparţin minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi liingvistice au dreptul de a se bucura de propria lor cultură, de a profesa şi practica propria religie şi de a se folosi de propria limbă, în particular şi public, în mod liber”. 

Cât despre identitatea naţională a comunităţilor, dreptul internaţional nu are în vedere recunoaşterea de drepturi colective. Protecţia unei minorităţi naţionale poate fi obţinută prin protecţia drepturilor individuale. De altfel, această filosofie a protejării drepturilor identitare se deduce chiar din Tratatele de Pace încheiate dupa Primul Război Mondial, care ”nu au recunoscut minorităţile ca entităţi colective dotate cu personalitate juridică” şi nici nu au reglementat pentru minorităţi privilegii speciale din care să rezulte acordarea de drepturi pentru comunităţi separate.

Tratatele de pace au urmărit asigurarea unui echilibru între interesul consolidării statelor naţionale şi acomodarea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţilor de pe teritoriul acestor state prin ”formularea unui drept al indivizilor” minoritari (ce se diferenţiau de majoritate prin ”rasă, limbă, religie”).

În plus, identitatea naţională nu poate fi impusă, ci aceasta este liber însuşită de fiecare individ în parte, care trebuie să aibă libertatea de a face propriile alegeri în ceea ce priveşte persoana sa. Astfel, potrivit art. 3 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ”orice persoană aparţinând unei minorităţi naţionale are dreptul să aleagă liber dacă să fie tratată sau nu ca atare şi nici un dezavantaj nu poate rezulta dintr-o asemenea alegere ori din exerciţiul drepturilor legate de aceasta”.

  • Solicităm parlamentelor naţionale din Europa Centrală şi de Est  şi din Bazinul Carpatic să consacre dreptul la identitate naţională drept unul fundamental constituţional şi să îl garanteze în practică tuturor comunităţilor naţionale autohtone care trăiesc pe teritoriile lor. Aidoma soluţiei adoptate în cadrul Legii Fundamentale a Ungariei, statutul juridic de naţiune constituentă să fie acordat, pe lângă comunităţile naţionale majoritare, şi comunităţilor naţionale autohtone, minoritare numeric, iar acest statut juridic să fie precizat în constituţia statului respectiv.
     

Context: 

În ceea ce priveşte România, etnicii minoritari alături de etnicii majoritari definesc ceea ce în prezent reprezintă naţiunea civică română, fiind parte componentă a acesteia, iar nu a statului, Cetăţenilor care aparţin etniilor minoritare li se recunoaşte plenitudinea drepturilor civile şi politice, inclusiv dreptul de a participa la viaţa publică. 

  • Solicităm cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene să susţină iniţiativa cetăţenească europeană aflată în curs a Consiliului Naţional Secuiesc privind consolidarea dezvoltării economice şi culturale a regiunilor din Europa.
     
  • Solicităm instituţiilor Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei să sprijine aspiraţiile parlamentelor statelor europene, care doresc ca în secolul 21 dreptul la identitatea naţională să devină parte a drepturilor universale ale omului.
     

Context:

UE nu are competenţa de a legifera în domeniul minorităţilor naţionale, această competenţă revenind statelor membre.

Viktor Orban şi politica traumei

Pe 4 iunie se împlinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a consfinţit noile graniţe ale Ungariei după destrămarea Imperiul Austro-Ungar la finalul Primului Război Mondial. Pentru România, e motiv de sărbătoare. ”Tratatul de la Trianon nu înseamnă decât consfinţirea juridică, la nivelul relaţiilor internaţionale, a Actului de importanţă cu adevărat primordială al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin exercitarea dreptului de autodeterminare al naţiunii române, care pentru România reprezintă momentul principal de referinţă al creării statului român unitar modern”, a spus Bogdan Aurescu. Pentru Ungaria, e motiv de comemorare. ”Trianonul înseamnă o mare supărare: Ungaria şi-a pierdut două treimi din teritoriu”, a spus Péter Szijjártó la Bucureşti.

În acest context, Viktor Orban practică, atât în Ungaria, cât şi peste graniţe, „politica traumei”, cum o numesc diplomaţii români. „Premierul maghiar induce idea că Ungaria trăieşte o drama de cel puţin un secol. Nu întâmplător a publicat recent acea fotografie cu harta Ungariei Mari. E o formă de populism din care încearcă să obţină voturi. Pe plan extern, a creat provocări în crescendo la adresa României în perspectiva zilei de 4 iunie”, susţin sursele diplomatice pentru Adevărul. 

Dragnea a girat expansiunea lui Viktor Orban în Ardeal 

Liviu Dragnea a permis guvernului maghiar investiţii de sute de milioane de euro în Transilvania doar în baza unui acord verbal, în ciuda regulilor europene, susţin surse diplomatice. Dragnea a primit sprijin politic în UE din partea lui Viktor Orban, în timp ce premierul Ungariei a obţinut voturile diasporei din Ardeal. România a căzut la mijloc între interese politice personale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: