O lecţie de social democraţie pentru Liviu Dragnea

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, a ieşit în forţă zilele acestea pentru a anunţa organizarea referendumului pentru modificarea articolului 48 din Constituţie, referitor la familie.

Şi Dragnea şi PSD trec peste o decizie a Curţii Constituţionale care spune că procedura de modificare a actului fundamental a fost viciată, modifică pe repede-nainte legea referendumului şi îşi asumă public tema familiei tradiţionale. Despre motivele din spatele acţiunilor social democraţilor s-a speculat mult în spaţiul public. Aş vrea să vă vorbesc puţin despre ideologia pe care Dragnea clamează că o îmbrăţişează. Ne-am obişnuit deja cu acţiunile economice ale PSD, care de-a lungul anilor au vulnerabilizat angajaţii din România, vulnerabilizare dublată de scăderi de taxe şi facilităţi pentru marile companii. Dragnea pare că nu a învăţat nimic de la colegul Victor Ponta, care a suferit o umilitoare înfrângere în 2014 ca rezultat direct al unei campanii agresive naţionaliste.

A fi social democrat presupune a înţelege mecanismele sociale care produc discriminare şi care stigmatizează anumite grupuri sociale, dincolo de o serie de majorităţi de moment. 

Înseamnă valorile social democrate ceva pentru Dragnea? Dacă ar deschide statutul propriului partid, Dragnea ar descoperi articolul 9, alineatul 1 care vorbeşte despre faptul că „statul de drept, democratic şi social în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic, reprezintă valori supreme“. Acelaşi PSD reiterează la articolul 10 că „apară drepturile şi libertăţile omului; respectă dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică al cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale; combate şi condamnă extremismul de orice fel, manifestările de rasism, şovinism, separatism etnic sau teritorial“. Cuvinte frumoase pe hârtie care, iată, astăzi sunt călcate în picioare cu voioşie în numele unor iluzorii câştiguri electorale.

Social democraţia pune în centru demnitatea umană şi este o ideologie care încearcă să reducă inegalităţile dintre oameni (nu să le adâncească), pentru care justiţia socială e un deziderat fundamental şi care-şi propune să reprezinte onest grupurile sub-reprezentate sau marginalizate în societate. A fi social democrat presupune a înţelege mecanismele sociale care produc discriminare şi care stigmatizează anumite grupuri sociale, dincolo de o serie de majorităţi de moment. A apăra minorităţile este o datorie a oricărui social democrat. Nu şi a lui Liviu Dragnea. Dacă am gândi în logică majoritară, atunci niciun grup minoritar nu ar ajunge să aibă reprezentare, să aibă drepturi. În Elveţia, de exemplu, femeile nu au căpătat drept de vot până în 1971 tocmai pentru că cei chemaţi să se exprime pe subiect, prin referendum, erau bărbaţi!

A învrăjbi un grup social împotriva altuia în numele unor câştiguri electorale trădează orice principiu social democrat.

Un concept esenţial pentru social democraţie este solidaritatea. Aceasta se manifestă în diverse forme şi vine să pună în practică contractul social între noi, ca membri ai aceleiaşi cetăţi. Această solidaritate presupune un set de norme care guvernează buna convieţuire a tuturor cetăţenilor. Statul trebuie să fie garantul care asigură baza de înţelegere a unei comunităţi. Această bază include protecţia minorităţilor ca principiu esenţial. Un social democrat nu accentuează diferenţele dintre noi, ci le consideră ca aducând plus valoare comunităţii. A învrăjbi un grup social împotriva altuia în numele unor câştiguri electorale trădează orice principiu social democrat. A folosi instituţii care deţin puterea pentru a oprima un grup vulnerabil reprezintă o trădare similară.

Apărarea drepturilor omului reprezintă o altă obligaţie pentru orice social democrat. A asigura demnitatea umană a fiecăruia dintre noi nu este un moft sau un deziderat rezultat din vot, ci se bazează pe o structură menită să asigure respectul între cetăţeni şi un cadru general astfel încât toţi să avem oportunităţi egale, luând în calcul inegalităţile cu care ne naştem, bazate pe zeci, poate sute de ani în care vocile unora dintre noi, cei minoritari, au fost înăbuşite.

Un concept esenţial pentru social democraţie este solidaritatea. Aceasta se manifestă în diverse forme şi vine să pună în practică contractul social între noi, ca membri ai aceleiaşi cetăţi. 

Cred că e necesară, totuşi, o trecere în revistă a victoriilor pe care comunitatea LGBT din Europa le-a obţinut prin colaborarea cu social democraţii. În 2004, social-democraţii polonezi propun pentru prima oară o lege a parteneriatului civil, care este adoptată de camera superioară a parlamentului de la Varşovia, iar socialiştii unguri promovează cu succes în 2009 o legalizare similară a cuplurilor gay. În 2013, guvernul socialist croat se opune referendumului de modificare a Constituţiei, care a şi instituţionalizat într-un final, în Constituţie, interzicerea expresă a căsătoriilor gay; premierul Zoran Milanovic a ieşit public şi a recomandat un vot de nu la referendum, iar în 2014 a promovat legislaţie pentru legalizarea uniunilor civile între cupluri de acelaşi sex. În 2006, social democraţii cehi legalizează parteneriatele înregistrate între persoane de acelaşi sex. Despre vestul Europei putem menţiona cazul recent al Franţei, unde socialiştii lui Hollande au promovat cu succes legalizarea căsătoriilor gay, sau al Germaniei, unde social democraţii lui Martin Schultz au sprijinit egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii, inclusiv cei LGBT. În 2012, guvernul social democrat al lui Helle Thorning-Schmidt a legalizat căsătoriile gay în Danemarca, ca să citez doar un exemplu din ţările nordice, care au dezvoltat un model social democrat de succes. Despre sprijinul socialiştilor europeni pentru drepturi LGBT nu are rost să amintesc, în Cehia, Ungaria şi Slovenia, socialiştii europeni au avut un rol esenţial în recunoaşterea cuplurilor gay. În 2017 aceştia au adoptat inclusiv o foaie de parcurs la nivel european cu privire la drepturile LGBT. 

În România, Liviu Dragnea şi al său Partid Social Democrat înţeleg să promoveze o agendă conservatoare, care pe lângă modificarea Constituţiei pentru restrângerea definiţiei familiei, include restricţionarea avortului, interzicerea pornografiei sau anularea subvenţiilor publice pentru anticoncepţionale. Dragnea se suie pe un val menit să ne împartă în cetăţeni de rangul I şi II şi îşi asumă în mod deschis organizarea referendumului Coaliţiei pentru Familie. Îi putem spune, de-acum înainte, referendumul lui Dragnea, iar acest proces electoral are două mize, pe de o parte statutul minorităţilor sexuale şi de gen în societate şi, mai larg, statutul democraţiei din România.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite