NZZ: Demistificarea lui Klaus Iohannis

Preşedintele României, Klaus Iohannis, la Aachen, la primirea prestigiosului premiu Carol cel Mare

Neue Zürcher Zeitung scrie despre rolul jucat de preşedintele Klaus Iohannis în criza politică de durată de la Bucureşti, care i-ar fi afectat major imaginea de garant al statului de drept şi al valorilor europene.

Corespondentul pentru Europa de Sud-Est al ziarului elveţian, Volker Pabst, începe prin a aminti de evenimentele anului 2018: zeci de mii de români au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de tentativele guvernanţilor de atunci (PSD) de a submina statul de drept în România, prin măsuri care au slăbit independenţa justiţiei şi combaterea corupţiei.

România a reuşit totuşi să evite să devină un al treilea copil-problemă în UE în privinţa încălcării principiilor statului de drept, după Ungaria şi Polonia: chiar dacă protestele din 2018 au fost reprimate brutal de autorităţile de atunci, guvernul PSD a căzut, social-democraţii au suferit o înfrângere grea la alegerile europene, liderul formaţiunii, Liviu Dragnea, a fost trimis la închisoare pentru abuz în serviciu, iar preşedintele Klaus Iohannis a câştigat în 2019 clar alegerile prezidenţiale. A făcut-o profilându-se drept garant al respectării statului de drept şi valorilor europene. Realegerea lui a marcat un moment de optimism şi speranţă pentru tabăra pro-europeană de la Bucureşti.

Optimism evaporat, încredere pierdută

Cu atât mai mare contrastul din prezent: în noiembrie 2021, din încrederea şi optimismul de atunci nu a mai rămas aproape nimic, conchide jurnalistul de la NZZ.  

Corespondentul NZZ a stat de vorbă cu fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion (USR), care îl acuză pe preşedintele Iohannis, alături de PNL, că nu ar fi "avut niciodată cu adevărat interesul de a consolida independenţa Justiţiei". Stelian Ion spune că formaţiunea sa ar fi avut obiectivul de a repara daunele produse anterior de PSD în funcţionarea justiţiei, dar că nu ar fi avut sprijinul partenerilor de guvernare în acest sens. El se referă implicit la preşedintele Iohannis, care s-ar fi amestecat direct în treburile guvernului, deşi funcţia prezidenţială nu i-a oferit astfel de prerogative, scrie jurnalistul de la NZZ. Potrivit acestuia, şeful statului ar fi frânat mai ales iniţiativele reformiste din domeniul Justiţiei. În plus, ziarul elveţian scrie că nimeni nu se indoieşte de implicarea preşedintelui Iohannis în demiterea ministrului Stelian Ion de către premierul de atunci Florin Cîţu, un apropiat al şefului statului.

Fostul premier Florin Cîţu, apropiat al preşedintelui Iohannis

Schimbare de 180 de grade

De altfel, Iohannis s-ar fi implicat direct în lupta pentru putere din PNL, determinând alegerea nepopularului Florin Cîţu în funcţia de preşedinte al PNL. În acest sens, Iohannis ar fi încălcat un tabu, prin prezentarea sa la congresul PNL din toamnă, o manifestare la care au participat, în plină pandemie, 5000 de delegaţi, în condiţiile în care România înregistra la acea vreme cea mai ridicată rată a mortalităţii în pandemia de Covid-19 din întreaga lume.

Volker Pabst notează că toate aceste lucruri au umbrit primirea de către Iohannis la Aachen a prestigiosului premiu Carol cel Mare, care se acordă pentru servicii deosebite aduse consolidării integrării europene. Mai mult, a urmat o schimbare cu 180 de grade a poziţiei preşedintelui român, prin acordul dintre liberali şi PSD de formare a noului guvern. Acelaşi PSD care a subminat statul de drept în urmă cu doar câţiva ani şi pe care Iohannis promisese să îl combată cu toată puterea.

Prin acordul de guvernare actual, care prevede o alternanţă în fruntea guvernului a PNL şi PSD, puterea se află astfel pe o perioadă îndelungată în mâinile celor două forţe care au marcat cel mai puternic în ultimele trei decenii sistemul corupt şi clientelar din politica românească, notează corespondentul NZZ.

El îl citează pe publicistul Dan Tapalagă, care consideră că miza crizei de la Bucureşti ar fi cele aproape 80 de miliarde de euro pe care România ar urma să le primească în anii următori de la UE. Ar fi o "prăjitură de împărţit mai mare ca oricând", explică Tapalagă, "lucru mai uşor de făcut într-un guvern în care niciun partid nu are intenţii reformiste reale".

Vin fonduri europene importante: preşedintele Iohannis, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen şi fostul premier Florin Cîţu (dreapta)

Masivele fonduri europene care urmează să ajungă în România sunt de altfel considerate de mulţi drept motivul principal al luptelor politice de la Bucureşti din ultimele luni, scrie NZZ. Ar fi vorba de proiecte în provincie finanţate din aceste fonduri europene, mijloace puternice de asigurare a loialităţilor locale. Un aspect foarte important în acest sens ar fi controlarea ministerelor responsabile cu primirea şi distribuirea banilor europeni.

Pierderi de imagine majore pentru Iohannis şi PNL. Profită PSD şi AUR

Dar ce a urmărit de fapt Klaus Iohannis prin intervenţiile sale? De realegere nu mai poate fi vorba, el este deja la al doilea mandat prezidenţial. Poate modificarea Constituţiei? Ar avea acum majoritatea necesară în acest sens. Ce spune el însuşi despre toate aceste speculaţii? Nimic - nu a luat poziţie deloc pe aceste teme, nici interviuri nu acordă practic niciodată, după cum constată jurnalistul de la ziarul elveţian.

Este clar că imaginea sa a avut major de suferit în ultimele luni. Cota de popularitate abia dacă mai atinge 15%. Şi în propriul partid PNL ar exista multe voci foarte critice la adresa sa. Mai mult, prin acţiunile recente, Iohannis i-ar fi dezamăgit major mai ales pe cei care au ieşit în stradă în 2018. "Faptul că oamenii lui Iohannis fac guvern cu PSD este de o ipocrizie de proporţii", spune o tânără consilieră economică din Bucureşti, citată de autorul NZZ. 

"Ne merge bine în prezent", spune liderul AUR George Simion

Dacă Iohannis şi PNL sunt perdanţii principali ai acestei crize, de ea profită mai ales PSD, care se vede astfel reabilitat, şi AUR - o formaţiune populistă ultranaţionalistă intrată la ultimele alegeri în Parlament şi care înregistrează o cotă tot mai bună în sondajele de opinie, profitând de criza actuală din mai multe domenii: politică, sănătate, energie.

Corespondentul NZZ aminteşte că preşedintele Iohannis a promis în urmă cu doi ani, în campania electorală pentru prezidenţiale, o "Românie normală". Majoritatea cetăţenilor şi-au imaginat cu siguranţă o cu totul altă normalitate, încheie amar jurnalistul elveţian.

Ovidiu Suciu - Deutsche Welle