Numirea la CEDO schimbă raportul de forţe în CCR

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Configuraţia Curţii Constituţionale se va schimba în cazul în care Iulia Motoc, numită de PDL, va părăsi această instituţie pentru a deveni judecător la CEDO.

Iulia Motoc, magistrat la Curtea Constituţională (CCR), ar putea renunţa la acest post pentru a deveni judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), afirmă surse din cadrul CCR. Potrivit surselor citate, Iulia Motoc şi-ar fi anunţat colegii că îşi va depune candidatura pentru postul de la CEDO. Iulia Motoc nu a putut fi contactată pentru a confirma sau infirma vestea.

Pe de altă parte, surse din mediul politic au afirmat că Iulia Motoc este persoana de gen feminin despre care Ponta a afirmat că se va număra printre cele trei propuneri pe care Guvernul le va înainta CEDO.
„Noi nu putem face o singură propunere, trebuie să facem trei propuneri. Cel puţin una dintre propuneri trebuie să fie o doamnă, deci nu putem să trimitem trei bărbaţi, trebuie să existe un gender balance“, a declarat, recent, Victor Ponta.

Explicaţiile premierului au venit după ce Curtea Constituţională a decis că propunerile pentru judecătorul la CEDO vor fi făcute de către Executiv, şi nu de CSM. Ulterior, Ponta a evitat să facă vreo nominalizare oficială, afirmând ca va lăsa această sarcină unei comisii special înfiinţate, care va fi condusă, cel mai probabil, de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. Comisia va stabili criteriile şi va tria candidaturile.

CUM AR CÂŞTIGA USL TEREN
Plecarea Iuliei Motoc la CEDO ar avea darul de a echilibra situaţia din Curtea Constituţională în favoarea USL. Din cei nouă judecători patru ar reprezenta USL, patru ar fi numiţi de Traian Băsescu sau de PDL, iar unul ar aparţine UDMR.

Aceasta este şi situaţia din prezent, dar ar urma să se schimbe după ce, în luna iunie, trei noi judecători îşi vor prelua mandatele. Este vorba de Daniel Morar, numit de preşedintele Traian Băsescu, de Mona Pivniceru, propusă de PNL, şi de Valer Dorneanu, propus de PSD.

Daniel Morar îi va lua locul lui Acsinte Gaspar, desemnat în 2004 de Ion Iliescu, iar cei doi candidaţi propuşi de USL vor veni în locul unor judecători proveniţi din PSD. În acest fel, din luna iunie, preşedintele Traian Băsescu şi PDL ar urma să aibă cinci judecători la Curtea Constituţională, USL – trei, iar UDMR – unul.
Iulia Motoc a fost aleasă în 2010 de către Senat, la propunerea PDL. Dacă ea demisionează din CCR, noua nominalizare va fi făcută tot de către Senat, unde USL are o majoritate largă şi îşi poate impune fără probleme un candidat.

După nominalizarea noului judecător din partea USL, cel mai probabil în luna iulie, alianţa aflată la guvernare ar urma să aibă patru reprezentanţi la Curtea Constituţională. Magistratul nou numit li se va alătura lui Tudorel Toader, Mona Pivniceru şi Valer Dorneanu.

Traian Băsescu şi PDL vor fi reprezentaţi de Augustin Zegrean, Daniel Morar, Ştefan Minea şi Petre Lăzăroiu. 
Practic, votul decisiv va reveni judecătorului propus de UDMR, Valentin Zoltan Puskas.

CONTROVERSE PE NUMIRI
Mandatul judecătorului român la CEDO, Corneliu Bârsan, încetează pe 16 decembrie 2013. Secretariatul General al Consiliului Europei a solicitat României să prezinte candidaţii până la 26 iulie 2013. Autorităţile române urmează să prezinte trei candidaţi, iar Consiliul Europei să aleagă trei dintre aceştia.
Până anul acesta, propunerile erau înaintate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În luna martie, Guvernul Victor Ponta a emis o ordonanţă de urgenţă prin care propunerile urmau să fie făcute de către o comisie guvernamentală format din nouă membri. Preşedinta CSM, Oana Hăineală, a contestat noua procedură la Curtea Constituţională care a dat câştig de cauză Guvernului. 

Ce decide Curtea Constituţională

Curtea Constituţională (CCR) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

Printr-o lege votată anul trecut, Curtea Constituţională poate judeca hotărârile Parlamentului, inclusiv pe cele care ar viza suspendarea preşedintelui României. Curtea veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. CCR se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

Magistraţii Curţii se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori. De asemenea, soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite