Noul premier. Marele test pentru Iohannis

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Revoluţia împotriva corupţiei schimbă total jocul politic. Oamenii s-au săturat de abuzurile şi nepăsarea autorităţilor, cei care au ieşit în stradă au cerut resetarea întregii scene politice. Iohannis a empatizat cu starea de spirit a protestatarilor, însă marele test îl va da în momentul desemnării premierului şi formarea unei noi majorităţi parlamentare.

Scenariul 1 – Iohannis cere curăţenie în Parlament

Actualul cabinet poate asigura interimatul pentru o perioadă de 45 de zile.

În această perioadă Iohannis poate cere curăţenie în Parlament. Adică respectarea votului exprimat de cetăţeni în alegerile parlamentare din 2012, care implică dispariţia din prim-planul politic a unui partid a căror lideri au generat tragicele evenimente din ultimele săptămâni din Bucureşti.

Rezultatul alegerilor parlamentare din anul 2008 şi anul 2012 au fost parazitate de modificarea regulamentului celor două Camere ale Parlamentului prin care s-a permis unor partide care nu au trecut testul alegerilor să înfiinţeze grupuri parlamentare.

Modificarea celor două regulamente a generat anomalia – UNPR partid parlamentar – chiar dacă nu participase în alegeri şi accesul în mod fraudulos la diverse poziţii cheie în Parlament: locuri în Biroul Permanent, şefia unor comise parlamentare, etc.

În octombrie 2010, majoritatea care susţinea guvernul Emil Boc, formată din PDL-UDMR-Gabriel Oprea, a reuşit să impună modificarea regulamentului Camerei Deputaţilor pentru recunoaşterea grupului independenţilor drept grup parlamentar. În urma acestei modificări, UNPR şi-a desemnat reprezentanţi în conducerea Camerei şi în comisiile de specialitate.

Deşi opoziţia de atunci, formată din PSD şi PNL, a contestat puternic acest abuz şi chiar au strigat că prin această modificarea majoritatea PDL-UDMR-Gabriel Oprea dă o lovitură de stat, situaţia a fost menţinută şi după alegerile parlamentare din 2012.

Revenirea la forma iniţială a regulamentelor de funcţionare a celor două Camere ar duce la dizolvarea grupurilor parlamentare ALDE şi UNPR, apărute în Parlament fără să fi participat în alegerile parlamentare.

La consultările de la Cotroceni se vor prezenta astfel doar cele trei partide legitim alese: PNL, PSD şi UDMR.

Iohannis poate da astfel un prim semnal pentru respectarea regulilor jocului democratic, a cărui nerespectare a generat apariţia unor formule politice care au practicat şantajul politic la scară largă.

Scenariul 2 – Alegeri anticipate

Este scenariul cel mai puţin probabil şi cel mai puţin dorit de parlamentari, în ciuda indicaţiilor primite de la şefii partidelor.

Procedura constituţională, cu trei guverne demise în Parlament, este una destul de greu de pus în practică şi depinde doar de membrii Parlamentului.

Mulţi parlamentari sunt la primul mandat şi nu se vor mai regăsi pe listele partidelor pentru viitoarele alegeri. Declanşarea anticipatelor îi lasă astfel fără pensia şi privilegiile parlamentare.

Alegerile anticipate pot fi însă generate tot de către stradă, care pot forţa demisia unor alte trei guverne.

Scenariul este unul extrem de riscant, cu consecinţe de imagine pentru partide, inclusiv preşedinte, şi de securitate pentru România.

Din punct de vedere politic, scenariul avantajează atât PNL, cât şi PSD şi dezavantajează partidele nou înfiinţate.

Un alt scenariu care poate favoriza alegerile anticipate este acela în care se va încerca  forţarea comasării alegerilor parlamentare cu alegerile locale.

Scenariul 3 – Guvern de tehnocraţi

De asemenea, este un scenariu puţin probabil. Tehnocraţi dispuşi să se sacrifice pentru un mandat de un an de zile nu se vor găsi prea uşor.

Guvernul de tehnocraţi poate fi un câştig de imagine pentru Iohannis, care răspunde astfel cerinţelor exigente formulate de către protestatari.

Scenariul poate fi avantajos şi pentru PSD, deoarece îşi poate păstra toţi oamenii numiţi în posturile cheie din administraţie şi în acest fel accesul la resurse.

PNL este însă dezavantajat de acest scenariu, deoarece dovedeşte că nu este un partid nereformat, incapabil să propună oameni care să corespundă criteriilor de integritate şi moralitate.

Scenariul 4 – Guvern minoritar

România are deja experienţa guvernului minoritar Tăriceanu (2007-2008) care a lăsat în urmă bombe a căror detonare a aruncat ţara în criza economică din anul 2010.

PNL, în cazul în care va forma un guvern minoritar, va fi în permanenţă asociat cu eşecul fostului guvern  Tăriceanu.

Un guvern minoritar PNL, fără forţă de decizie, va fi permanent supus şantajului în Parlament şi se poate transforma într-un eşec pentru Klaus Iohannis.

PSD ar avea cele mai mari şanse să obţină un sprijin parlamentar consistent pentru un guvern minoritar, în condiţiile în care ar propune o figură nouă, care să corespundă criteriilor străzii,  pentru funcţia de premier.

Scenariul 5 – Guvern PNL - PSD

Fără participarea UNPR, care a devenit un paria în guvern şi în Parlament din punct de vedere al imaginii,  un guvern majoritar este  extrem de greu de realizat.

O coaliţia PNL – PSD, cu liberalii ca primă vioară a guvernării, ar fi un eşec de imagine pentru Iohannis.

Practic, o asemenea majoritate înseamnă revenirea formulei USL la guvernare, chiar dacă în prim-plan se vor regăsi ale figuri politice decât cele din perioada 2011-2014.

Soluţiile sunt foarte puţine pentru Iohannis şi fiecare prezintă riscuri politice şi de imagine. Ştachetă ridicată de cei peste 25.000 de români care au ieşit în stradă sunt unele extrem de ridicare. Premierul pe care îl va desemna poate marca relansarea mandatului prezidenţial, intrat pe o curbă descendentă în încrederea populaţiei, sau accelerarea căderii acestuia. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite