Din perspectiva timing-ului politic ales, noul Cod Fiscal a lovit în moalele mişcării de imagine pe care cei din PNL ameninţă că o pregătesc: lansarea propriului program de guvernare.

S-a scris mult zilele acestea despre proiectul de reformă a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală. Subiectul în sine este atât de important şi de complex, încât e greu să rezumi toate liniile de abordare ale analiştilor, jurnaliştilor şi politicienilor.

Cert e că nu puţine au fost feţele care au căzut cu zgomot la auzul propunerilor venite dinspre Guvern.

Eu vă propun să privim dezbaterea dintr-o altă optică: impactul economic, social, dar şi resetarea discursului politic privind fiscalitatea din România.

<strong>LET’S TALK BUSINESS</strong>

Despre impactul noului Cod Fiscal asupra mediului de afaceri din România s-a vorbit cel mai mult. Feedback-ul din piaţă pare a fi unul pozitiv, fiind evident că orice om de afaceri îşi doreşte scăderea taxelor. Au existat şi voci sceptice care spun că Guvernul nu îşi poate permite întregul pachet de măsuri. Sigur, au existat şi voci de-a dreptul critice care au ajuns (ei ştiu de unde şi prin ce calcule) la un deficit 25 mld. lei.. Eu propun să ne rezumăm la datele oficiale prezentate de Guvern, calcule care arată că impactul bugetar net pentru 2016 pe care l-ar implica acest pachet ar fi de 6,8 mld lei.

Mă voi limita la reducerea TVA, pentru că atât teoria, cât şi practica fiscală ne arată că în momentul în care scazi TVA (da, în România anului 2015 se vorbeşte despre posibilitatea scăderii cotei generale a TVA), reuşeşti să scoţi la alb o parte din agenţii economici care lucrau până atunci la negru sau gri. Fenomenul este vizibil şi în cazul alimentelor de bază, acolo unde cererea patronatelor (au existat adevărate campanii online pro scădere TVA la 9%, cu sute de mii de semnături şi hashtag-uri de tipul #TaieTVA pe Facebook) s-a întâlnit cu oferta guvernanţilor. Ei bine, în cazul alimentelor de bază care vor avea un TVA redus la 9% beneficiile vor fi vizibile în scurt timp în cel puţin 3 direcţii:

• combaterea evaziunii şi scoaterea la alb a afacerilor din domeniu (carne, legume-fructe, peşte) – vorbim despre sectoare care, la acest moment, practică evaziunea, pe piaţă fiind rulate zeci de mii de tone de produse nefiscalizate. La un TVA de 9%, prea puţini vor mai fi cei care să continue să facă evaziune. Pentru simplul motiv că riscul devine mai scump şi se traduce în ani cu executare.
• scăderea preţurilor la alimente de bază, dar şi la celelalte produse de larg consum – un TVA redus se va resimţi, inevitabil, şi în preţurile practicate de agenţii comerciali. Cei care vor menţine preţurile la nivelul unui TVA de 24% vor pierde pe termen mediu şi lung, pentru că marea majoritate a clienţilor sunt atenţi la preţul pe care îl dau pe un produs şi vor merge spre producătorul care practică un TVA de 20%, respectiv de 9%.
• mai mult cash în piaţă – singura direcţie alternativă spre care se poate îndrepta diferenţa de bani din reducerea TVA (scepticii vor spune că altă alternativă ar fi nişte conturi „de afară”). Concret, un agent economic va avea la dispoziţie mai mulţi bani pe care îi poate îndrepta în economie sau în stimularea propriului business (consum, angajări, noi investiţii etc.)

<strong>LET’S TALK STRATEGY</strong>

În plan strategic-comunicaţional pe scena politică, lansarea spre dezbatere publică a noului Cod Fiscal a prins mulţi lideri politici de prim-plan în offside, unul dintre ei fiind – a recunoscut-o chiar el – preşedintele României, dl. Iohannis. O zi întreagă, opoziţia reprezentată de PNL nu a ştiut CE să comunice pe temă. Ulterior, au apărut poziţii din partea unui Cătălin Predoiu (retras în umbră din motive la fel de strategice – cel mai probabil pentru a da impresia de personaj „nou” la momentul prezentării programului de guvernare al noului PNL) prin care opoziţia a criticat, la vrac, propunerile Guvernului, catalogându-le drept „riscante” şi nechibzuite”.

PNL şi-a dat seama că vrea să comunice, dar nu a punctat la capitolul CE şi CUM trebuie comunicat

Privind din optica jocului politic, propunerea de reformă pare că a prins opoziţia de dreapta cu garda jos. Nimeni nu se aştepta ca pachetul făcut public să fie „atât de liberal”. Prin urmare, reacţia comunicaţională adoptată de PNL a vizat critica acestor măsuri. Iar atitudinea de acum poate avea un efect de bumerang pentru cei care îşi doresc (re)venirea la putere peste câteva săptămâni-luni. Nu mă refer doar la abordarea lui Cătălin Predoiu, ci şi la declaraţiile co-preşedintei liberalilor, Alina Gorghiu, care a catalogat propunerile drept „un număr de magie propagandistică”.

Din perspectiva timing-ului politic ales, noul Cod Fiscal a lovit în moalele mişcării de imagine pe care cei din PNL ameninţă că o pregătesc: lansarea propriului program de guvernare.

Raportat la jocurile de putere de până acum, noi ştim că opoziţia din România a ridicat întotdeauna mai mult ştacheta faţă de cei de la putere. E şi normal: cei care nu erau conectaţi la realităţile bugetare „dădeau” întotdeauna mai mult decât cei care chiar ştiau ce se află în cămară. Or, în prezent, se observă un proces invers: puterea este cea care vine cu un pachet de măsuri foarte îndrăzneţe, iar opoziţia se pregăteşte (cel puţin asta deduc din declaraţiile lor) să anunţe un program de guvernare care nu bifează însă toate măsurile propuse de actualul Guvern.

<strong>CONCLUZIA? Noul Cod Fiscal este un ŞAH dat de Putere celor din PNL</strong>

Indiferent de unghiul din care privesc evoluţia temei noului Cod Fiscal, îmi este destul de clar că prima repriză a fost câştigată de Guvern. Între un Darius Vâlcov care face turul televiziunilor şi promovează acest pachet de măsuri şi un Cătălin Predoiu ascuns, care se pregăteşte să îşi lanseze propria viziune de premier, concluzia de etapă arată avantaj Vâlcov. Şi, ca în şah, cronometrul politic pune presiune pe cei care trebuie să facă acum o mişcare, adică pe Predoiu şi noul PNL.

Să îi obligi, practic, pe liberali să îţi critice propunerile ultra-liberale, iar principalul lor argument să fie lipsa acoperirii acestor măsuri în buget este, în mod indirect, o recunoaştere a pierderii acestei prime bătălii. Asta în paralel cu un eşec la Senat, acolo unde noul PNL nu a reuşit să strângă majoritatea anunţată, de altfel, la votul noului judecător CCR. Fără o reacţie mai consistentă, opoziţia riscă să cadă în derizoriu, dat fiind că deja au apărut voci specializate (ex: Moise Guran) care îi ironizează.

Sigur că, pornind de la cum sunt aşezate piesele pe tabla politică actuală, propunerea de Cod Fiscal  va suferi modificări. Jocul se va muta pe viitor în Parlament, acolo unde cei din PNL continuă să anunţe că vor schimba majoritatea. În actualul context politic, opoziţia este pusă în faţa faptului împlinit: votează sau nu liberalii un pachet de reformă fiscală eminamente liberal, propus însă de PSD? ŞAH MAT?