Noua Constituţie umflă muşchii Parlamentului

Noul proiect al Legii fundamentale, adoptat ieri de Comisia de revizuire a Constituţiei, extinde foarte mult puterea senatorilor şi a deputaţilor

 Constituţia României a fost revizuită după numai 11 zile de lucru. Parlamentarii care au modificat Legea fundamentală s-au întâlnit ieri, într-o şedinţă fulger, şi au aprobat noul proiect constituţional cu o largă majoritate: 17 voturi „pentru“ şi o abţinere. Cel care s-a abţinut a fost deputatul UDMR Mate Andras, în timp ce reprezentanţii PDL şi PPDD nu au mai participat la lucrări în ultimele zile, în semn de protest faţă de amendamentele adoptate de USL.

După ce s-au întrecut în a adopta diverse amendamente inutile, ilogice sau scandaloase, senatorii şi deputaţii sunt marii beneficiari ai acestei revizuiri. „Parlamentul este marele căştigător, ca instituţie, după această revizuire şi el îşi defineşte şi îşi întăreşte nişte poziţii şi nişte prerogative clarificate în raport cu preşedintele României şi în raport cu Guvernul. Am făcut acest lucru din convingerea că oricât de popular sau impopular ar fi Parlamentul, nu există niciun motiv care să ne facă să ezităm în a afirma că nu există democraţie puternică fără Parlament puternic“, a fost concluzia lui Crin Antonescu, cel care a ţinut frâiele Comisiei de revizuire.

MECIUL CU JUSTIŢIA
Pentru a întări poziţia Parlamentului, aleşii care s-au ocupat de revizuire nu au ezitat să reducă din puterile Justiţiei. Comisia a eliminat din articolul 72 prevederea potrivit căreia, în cazul parlamentarilor, „urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“. Practic, prin eliminarea acestui paragraf, parlamentarii mai câştigă o instanţă de judecată. Aleşii care vor săvârşi fapte penale vor fi traşi la răspundere mai întâi de judecătorie, apoi de tribunal şi de Curtea de Apel, pentru ca, în ultimă instanţă, să poată ajunge la ÎCCJ (dacă procesul începe la tribunal sau la Curtea de Apel).

O altă prevedere scandaloasă referitoare la Justiţie, adoptată, de asemenea, cu o largă majoritate, stipulează că „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta (…) în faţa unei comisii parlamentare“. Astfel, magistraţii pot fi obligaţi să dea socoteală în faţa senatorilor şi deputaţilor. Parlamentarii au revenit şi au adăugat la acest articol următoarea precizare: „Cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat.“ Însă, şi cu această formulare, Parlamentul le poate cere socoteală magistraţilor.

Nici Curtea Constituţională nu a scăpat de tăvălugul modificărilor operate de Comisia de revizuire şi a rămas cu puteri ciuntite. La propunerea senatorului Tudor Chiuariu (PNL), Comisia a eliminat litera L, din Articolul 146, care menţiona: „CCR îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii“. Eliminarea acestei prevederi atrage, printre altele, faptul că orice hotărâre a Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere nu va mai putea fi contestată la CCR.

PREŞEDINTELE, ROL DECORATIV
Unul dintre capitolele care au stârnit un alt val de reacţii negative este cel privitor la preşedintele României. După decizia Comisiei, România va avea la Cotroceni un preşedinte căruia i-au fost diminuate atribuţiile. Potrivit Constituţiei revizuite, mandatul preşedintelui va fi de patru ani, faţă de cinci ani, câţi erau până în prezent.

De asemenea, parlamentarii au adoptat un amendament al UDMR prin care au fost eliminate atribuţiile preşedintelui în ceea ce priveşte posibilitatea de a cere urmărirea penală a unui ministru. În actuala Constituţie, pentru miniştrii care nu erau parlamentari, aprobarea urmăririi penale era atributul preşedintelui. În urma revizuirii, Parlamentul va avea dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a prim-ministrului şi a membrilor Guvernului. Pe plan extern, preşedintele va reprezenta România numai la reuniunile UE având ca temă relaţiile externe promovate de Bruxelles sau politica de securitate comună. 

 Parlamentul este marele căştigător, ca instituţie, după această revizuire  Crin Antonescu, preşedinte PNL

Drum lung până la referendum
În urma votului dat ieri de Comisia de revizuire a Constituţiei, noul proiect al Legii fundamentale va fi transmis la Birourile Permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. De aici, proiectul va ajunge la grupurile parlamentare ale PSD şi PNL pentru a fi asumat. Pentru a îndeplini procedura parlamentară, proiectul trebuie să fie semnat de o treime din senatori şi deputaţi. Prin asumare, proiectul noii Legi fundamentale va căpăta statut de iniţiativă legislativă şi va fi trimis de către conducerea Parlamentului la Consiliul Legislativ pentru aviz. În termen de cinci zile, Consiliul Legilativ trebuie să-şi exprime punctul de vedere.

Odată avizat, proiectul Constituţiei este depus la Curtea Constituţională, care, în termen de zece zile, trebuie să dea un aviz consultativ. După consultarea Curţii Constituţionale, proiectul revine pe masa senatorilor şi deputaţilor din Comisia de revizuire a Constituţiei, care, de această dată,  are rol de Comisie raportoare. În funcţie de observatiile Curţii, Comisia reanalizează textul şi îl pune în acord cu observaţiile făcute de judecătorii constituţionalişti. Trecut din nou prin filtrul Comisiei, proiectul este trimis către Senat, în calitate de primă cameră decizională, pentru a intra în dezbatere parlamentară. Aici, senatorii pot depune amendamente care vor fi analizate din nou de Comisia condusă de Crin Antonescu. După dezbateri, proiectul intră în plenul Senatului şi trebuie adoptat cu votul a două treimi din numărul de senatori. Pentru că urmează vacanţa parlamentară, senatorii vor începe dezbaterile abia în toamnă, în sesiunea ordinară. 

Trecut de etapa Senatului, proiectul merge apoi la Camera Deputaţilor, unde parcurge acelaşi traseu şi se aplică aceleaşi reguli.  După ce este adoptat de către Parlament, proiectul de revizuire a Constituţiei merge din nou la Curtea Constituţională, care emite, de această dată, un aviz obligatoriu. În ultimă fază, după ce obţine avizul favorabil al Curţii Constituţionale, Parlamentul ia act şi declanşează, în termen de 30 de zile, referendumul pentru consultarea populaţiei. Dacă avizul CCR e negativ, Parlamentul trebuie să reia procedurile anterioare.

Noi critici pe adevarul.ro

Sorin Bocancea, blogger pe platforma adevarul.ro, critică modul în care parlamentarii au restrâns atribuţiile Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte hotărârile Parlamentului.

„«Nimeni nu este mai presus de lege, în afară de Parlament». Aşa ar trebui să fie formulat art. 16 (2) din Constituţie după eliminarea posibilităţii verificării de către Curtea Constituţională a hotărârilor Parlamentului.Astfel se pun bazele tiraniei parlamentare“, scrie Bocancea, în articolul intitulat „Opinii esenţiale pentru Constituţia României (III). Despre puterea Parlamentului“. 

PDL boicotează referendumul

oan Oltean, vicepreşedinte PDL, a anunţat ieri, la „Adevărul Live“, că democrat-liberalii vor boicota referendumul de revizuire a Constituţiei. „Dacă se va ajunge în faza de referendum, noi vom boicota referendumul pentru revizuirea Constituţiei, vom cere membrilor şi simpatizanţilor PDL să nu iasă la vot. Vom boicota referendumul pentru revizuirea Constituţiei“, a declarat Ioan Oltean.

El a motivat şi retragerea parlamentarilor PDL din Comisia de revizuire a Constituţiei: „Am constatat că eforturile noastre sunt egale cu zero. Toate amendamentele noastre au fost respinse, iar cele acceptate au fost, apoi, modificate“, a spus Oltean.