Noua Politică Agricolă Comună, o oportunitate pentru fermierii români

Agricultura este un sector esenţial pentru orice economia şi pentru întreaga populaţie. Pe umerii fermierilor stă furnizarea de alimente către pieţe şi centre comerciale. Trebuie să ne uităm în primul rând la fermierii de lângă noi, cei care trudesc zi de zi ca noi să avem produse proaspete, sănătoase şi gustoase, ceea ce se urmăreşte şi prin noua Politică Agricolă Comună.

Un sector neglijat în ceea ce priveşte dezbaterile publice şi importanţa sa pentru viaţa noastră cotidiană este agricultura. La auzul acestui cuvânt, tendinţa generală ar fi o imagine a unor oameni care merg cu mijloace rudimentare să lucreze pământul. Însă agricultura e mai mult de atât şi bunul mers al acestui sector ne influenţează direct pe fiecare dintre noi.

Mai ales în contextul pandemiei, fermierii trebuie protejaţi, iar reforma Politicii Agricole Comune, trecută zilele trecute de Parlamentul European, va asigura respectarea drepturilor acestora şi faptul că vom avea produse alimentare de calitate. Calitatea menţionată va fi asigurată printr-o agricultură mai favorabilă pentru mediu şi climă, fără îngrăşăminte care au sporit recoltele, dar care în acelaşi timp au afectat mediul şi sănătatea noastră. Aşadar, aproape o treime din bani vor merge spre programele ecologice.

Sprijinirea fermelor mici şi a fermierilor tineri va duce la o reconversie naturală a forţei de muncă în condiţiile în care în ţări precum România sau Bulgaria terenurile agricole au ajuns să fie lucrate de mari companii, iar resursa umană din domeniu este reprezentată de o populaţie a cărei medie de vârstă e spre 60 de ani. Trebuie încurajaţi cei tineri, care de multe ori au terminat facultăţi de profil sau au urmat alte calificări în domeniu, să se ocupe de această resursă valoroasă: pământul fertil. Oare câte ţări se pot mândri cu o terenuri care asigură o diversitate a produselor alimentare, iar o dovadă este încercarea investitorilor străini de a cumpăra cât mai multe terenuri agricole?

Rezerva de criză trebuie să devină un instrument permanent, pentru mai ales că agricultura e un sector impredictibil, care depinde de condiţiile meteorologice, de pregătirea resursei umane sau de felul aparaturii folosite. Mai mult, instabilitatea preţurilor apare în condiţii de criză, deoarece actorii acţionează iraţional când incertitudinile din societate sunt evidente. Un asemenea instrument ar preveni dezvoltarea speculei pe timp de criză.

Ţine de normalitate sancţionarea celor care încalcă cerinţele Uniunii în repetate rânduri. fie că este vorba de aspecte care ţin de afectarea mediului înconjurător, dar şi de calitatea vieţii animalelor. Penalizarea decisă e suficient de bine stabilită ca să nu afecteze prea rău fermierii, dar nici să îi facă pe aceştia să ignore bunele practici şi normele. Pe scurt, are o proporţionalitate corectă.

Noua Politică Agricolă Comună e orientată şi către respectarea drepturilor muncitorilor sezonieri. Iar acest lucru ne interesează foarte mult pe noi, românii, în condiţiile în care un număr considerabil de cetăţeni români lucrează în agricultură cu şi sunt recunoscuţi pentru calităţile lor în întreaga Europa. Poate mulţi nu îşi mai amintesc, dar la începutul pandemiei au fost fermieri din occident care au trimis inclusiv avioane private pentru a aduce muncitori români pe care îi cunoşteau de ani buni şi despre care ştia că sunt profesionişti.

De exemplu, a fost cazul unui viticultor din nordul Italiei care avea cea mai mare încredere într-un grup de opt românce bine instruite într-un domeniu sensibil, cum e cel al vinificaţiei. Şi pentru că m-am referit la Italia, doar în această ţară anual merg să lucreze sezonier aproximativ 100.000 de români. Toţi muncitorii sezonieri merită condiţii bune de muncă, iar noua Politică Agricolă Comună pune presiune pentru respectarea unor norme care ţin de siguranţă oamenilor şi de respectarea demnităţii acestora.

Profesionalismul muncitorilor sezonieri nu mai trebuie luat în râs sau ignorat, ci recunoscut la justa sa valoare. În perioada martie-mai am văzut că voluntarii din domeniul agriculturii nu pot face activităţile profesioniştilor. Din acest motiv a fost şi goana după muncitorii sezonieri.

Nu în ultimul rând, noile reglementări aduc îmbunătăţiri circuitului fondurilor care sunt destinate plăţii subvenţiilor către fermieri, atât de necesare pentru ca activitatea să lor să nu fie blocată. Celeritatea deciziilor şi buna cooperare între actori sunt acum şi mai bine stabilite la nivel normativ. Aşteptăm ca în următorii ani să vedem că noua Politică Agricolă Comună va sprijini un număr cât mai mare de fermieri, va ajuta la creşterea producţiilor şi va avea un impact pozitiv asupra mediului.