JOS COMUNISMUL - un vis devenit realitate după 25 de ani! MITUL SPULBERAT!

România atinge în decembrie 2014 borna unui sfert de veac de la momentul eliberărării de sub regimul comunist. Un moment de bilanţ care deschide în mod legitim discuţia privind percepţia românilor cu privire la regimul totalitar raportat la cei 25 de ani de democraţie din 1989 până în prezent.

Este ceea ce a testat şi recentul sondaj Inscop realizat în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie, cercetare care a vizat o analiză de profunzime a modului în care societatea românească se raportează la perioadele ante şi post 1989.

Concluzia principală reliefată de studiul Inscop ne devoalează o realitate ce ne oferă motive reale de optimism. Nostalgia românilor vizavi de regimul comunist, altfel de necontestat în anii `90 când societatea a trecut printr-o serie de schimbări de anvergură care au presupus curbe de sacrificiu din parte populaţiei, tinde să devină o raportare marginală. Un mit este astfel spulberat! La întrebarea „Dacă aţi avea posibilitatea să alegeţi acum între COMUNISM (regim politic autoritar cu economie planificată controlată de stat) aşa cum era înainte de 1989 şi DEMOCRAŢIE (regim democratic cu economie liberă, de piaţă), dvs. ce aţi alege? – marea majoritate a populaţiei (80,9%) preferă democraţia, în timp ce 14,3% ar alege comunismul. 4,7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Cu alte cuvinte, 25 de ani de democraţie au sedimentat încrederea românilor în acest regim politic, în timp ce numai 14,3% mai validează opţiunea întoarcerii la un regim comunist. În fond, această concluzie este expresia maturizării democratice a României. Sigur că schimbarea de paradigmă nu a echivalat cu o trecere lină de la un regim la altul. Aşa-zisa siguranţă pe care o oferea comunismul omului de rând – loc de muncă stabil sau posibilitatea achiziţionării facile a unei locuinţe – a fost înlocuită cu un regim democratic care în primii ani de după 1989 a fost caracterizat mai degrabă de convulsii sociale, de lipsa unui orizont şi de o etapă a căutărilor specifice în contextul unei schimbări de o asemenea magnitudine.

Trebuie spus însă că nostalgia pentru comunism, specifică în România anilor `90, are corespondent şi în alte state foste comuniste. Ba chiar detaşarea României de experienţa comunistă şi ataşamentul faţă de democraţie este mai pregnant în cazul ţării noastre decât în alte state foste comuniste. Spre exemplu, în Republica Cehă, un sondaj realizat de Stem Agency la nivelul anului 2013 arăta că nu mai puţin de 33% dintre cehi consideră că regimul comunist a fost mai bun decât regimul democratic. Şi mai suprinzător este însă trendul ascendent al simpatiei faţă de comunism, în condiţiile în care la nivelul anului 2012 cehii considerau comunismul o opţiune viabilă în proporţie de 27%.

De asemenea, la nivelul anului 2009, 17% dintre germanii din est aprobau fraza ”Ar fi fost mai bine ca Zidul să nu fi căzut. RDG ar fi fost, cu socialismul său, un stat mai bun”, potrivit unui sondaj realizat de un institut din Leipzig şi publicat în revista ”Super Illu”, citat de cotidianul francez ”Le Figaro”. Deci, inclusiv în fosta RDG, care după unificarea cu RFG din 1990 a dus la împlinirea dorinţei de căpătâi a germanilor despărţiţi de Zidul Berlinului, nostalgia faţă de comunism este încă prezentă.

Poate că detaşarea majorităţii covârşitoare a românilor de regimul comunist este pentru mulţi surpinzătoare. În realitate, ea este perfect explicabilă, pe cel puţin două paliere.

Regimul comunist impus de Nicolae Ceauşescu în România a fost caracterizat de un set mult mai amplu de privaţiuni raportat la ceea ce s-a întâmplat în alte state din fostul bloc comunist, unde regimul a fost mai lax faţă de cetăţeni. Ceea ce explică inclusiv nostalgia cetăţenilor din unele state foste comuniste pentru un astfel de regim.

Valorizarea democraţiei într-o pondere de peste 80% de către români trebuie interpretată totodată şi în contextul politic actual. Victoria lui Klaus Iohannis în alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie a creat un val emoţional puternic şi o împrospătare a sentimentului de apartenenţă la regimul democratic. Fără a intra într-o analiză legată de aşteptările românilor de la clasa politică şi de la instituţiile specifice democraţiei care fie întârzie să se concretizeze, fie se materializează într-un ritm lent, cert este că ataşamentul faţă de democraţie reprezintă cel mai mare câştig obţinut de naţiunea română în cei 25 de ani de la căderea comunismului.