Noile coduri: Guvernul a trişat Comisia Europeană pe latura penală

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Guvernul Ponta a lăsat portiţe pentru infractori în viitoarea legislaţie penală
Guvernul Ponta a lăsat portiţe pentru infractori în viitoarea legislaţie penală

Să fie neglijenţă în serviciu sau complicitate cu viitorii infractori? Guvernul Ponta a ignorat toate solicitările de corectare a unor carenţe din viitoarea legislaţie penală, deşi Comisia Europeană se aştepta să adopte modificările cuvenite până la intrarea în vigoare a noilor coduri.

„S-au constatat mai multe probleme juridice care ar putea presupune aducerea unor modificări la coduri sau la normele de aplicare a Codului de procedură penală, care urmează să fie adoptate înainte de intrarea în vigoare”. Această frază, extrasă din ultimul raport pe Justiţie al Comisiei Europene, arată limpede ce aşteptări aveau oficialii de la Bruxelles de la Guvernul României: să aducă, pe ultima sută de metri, corecturile necesare la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală, înainte de intrarea lor în vigoare, la 1 februarie 2014. Problemele juridice de care se face vorbire sunt, aşa cum rezultă din anexa tehnică la raport, cele pe care DIICOT şi DNA le-au semnalat guvernului încă de acum trei luni.

Miercuri a fost ultima zi în care Guvernul, în şedinţă ordinară, mai putea aduce cuvenitele corecturi. Nu a făcut-o. Iar premierul Ponta, în deschiderea şedinţei, s-a limitat doar să spună despre coduri că intră în vigoare de la 1 februarie şi că aşteaptă de la instituţiile din Justiţie să-i semnaleze eventuale probleme după intrarea codurilor în vigoare, spre a le corecta. Şi, totuşi, are de trei luni o listă cu obiecţii întemeiate, de la instituţiile care sunt în prima linie de luptă cu criminalitatea, DIICOT şi DNA, dar nu face nimic ca să le corecteze.

Să analizăm una dintre cele mai mari carenţe ale viitoarei legislaţii penale. Până acum, instrumentarea dosarelor penale începea cu aşa numita fază a actelor premergătoare, una strict secretă. Procurorul, neştiut de nimeni, începea să verifice faptele, ca să vadă dacă sesizarea se confirmă sau nu, dacă e cazul să înceapă sau nu urmărirea penală. Pentru asta, el putea recurge, cu autorizarea unui judecător, la tehnici speciale de investigaţie: interceptări, filaje, înregistrări ambientale.

În noile coduri, dispare faza actelor premergătoare. Orice sesizare va fi urmată, în maximum cinci zile de la depunere, de începerea urmăririi penale. Aceasta se poate face asupra unei fapte (in rem), când autorii nu sunt cunoscuţi, sau asupra unei persoane (in personam), când făptaşii sunt indicaţi în sesizare. Cineva, încă nu ştim cine, a introdus în coduri obligaţia ca tehnicile speciale de investigare să poată fi folosite numai după începerea urmăririi penale. Să vedem ce iese de aici.

Dacă începerea urmăririi penale se face „in rem”, încă e bine. Procurorul poate cere mandat pentru tehnici speciale de investigaţie, căci făptaşii, fiind eventual doar bănuiţi, pot fi interceptaţi sau filaţi, pentru că împotriva lor, ca persoane, încă nu a început urmărirea penală.

Dacă însă făptaşul este indicat în sesizare – ceea ce se întâmplă în covârşitoarea majoritate a cazurilor de corupţie, dar şi în multe cazuri de mare criminalitate – procurorul este obligat să înceapă urmărirea penală „in personam”. Or acest lucru trebuie imediat adus la cunoştinţa suspectului. Este evident că, din acel moment, ancheta devine publică şi tehnicile speciale de investigare devin total inutile.

În cazul miniştrilor sau al foştilor miniştri, protecţia în faţa legii penale este încă şi mai ridicată. Însăşi urmărirea penală nu poate începe decât cu o autorizare prealabilă, de la Parlament sau de la preşedinte, adică dosarul devine public chiar înainte ca urmărirea penală să poată începe. Tehnicile speciale de investigaţie sunt o dată în plus inutile.

În sfârşit, restricţia din noile coduri mai ridică o mare problemă. Până acum, procurorul putea cere mandat de interceptare sau de filaj şi când avea doar suspiciuni rezonabile că se pregăteşte comiterea unei fapte penale. În noile condiţii, el nu mai poate cere mandat ca să verifice suspiciunile, ci trebuie să aştepte ca infracţiunea să fie comisă, să dispună începerea urmăririi penale, să o aducă la cunoştionţa infractorilor şi abia apoi să-i intercepteze. Râd şi curcile de aşa prevederi...

Guvernul Ponta nu pare să fie deloc sensibil la râsul curcilor, deşi lista obiecţiilor ridicate de DIICOT şi DNA este mult mai lungă, iar multe dintre ele sunt solid întemeiate. Din două, una: ori e vorba de neglijenţă în serviciu, ori de o pură şi simplă complicitate cu viitorii infractori.

PS: E năucitoare justificarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, privind faptele pe care el şi complicii săi le-au comis în „marţea neagră”. Zice el că n-au găsit altă cale ca să atragă atenţia opiniei publice asupra faptului că urma să intre în vigoare o nouă legislaţie penală. Zgonea reuşeşte performanţa de a insulta nu doar inteligenţa noastră, a tuturor, ci şi propria sa inteligenţă, atâta câtă e.

PPS: Pentru cei pasionaţi de subtilităţi judiciare, anexez aici documentul cu observaţiile formulate de DIICOT şi DNA. Citiţi şi judecaţi dacă avea Guvernul motiv rezonabil să le ignore.

Observatii DIICOT Si DNA

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite